Două lacrimi pentru Astra şi Pandurii

În această săptămână au mai dispărut două cluburi de fotbal de prim rang din România. Corect, numai unul nu mai este, dar ieşirea celuilalt de pe scenă este iminentă. Nu sunt cluburi foarte iubite pe ansamblul ţării şi, în niciun caz, nu stârnesc vâlva provocată de (numai) retrogradarea mult-iubitei şi stimatei Dinamo. Nu au fanii Timişoarei, ai Oţelului sau ai Braşovului, echipe ucise şi în curs de renaştere, nici ai Aradului, Rapidului sau Petrolul, deja renăscute. E vorba de Astra Giurgiu şi Pandurii Târgu Jiu. Ambele cu multe „cuie în talpă” la activ şi cu o istorie controversată.

Dacă ar fi să facem o ierarhizare a performanţelor echipelor româneşti în Cupele Europene pe ultimii zece ani, perioadă încheiată cu Piunik, Silkeborg, Laci şi alte de-ale astea şi dacă am considera ca performanţe eliminarea unor echipe superioare, am găsi o surpriză. Astra Giurgiu ar fi net pe primul loc, după ce a scos de pe traseu pe Olympique Lyon şi, în două rânduri, pe West Ham United. În trei sezoane consecutive. Nebunia începută de tânărul antrenor Daniel Isăilă şi continuată strălucit de rutinatul Marius Şumudică, provoacă şi acum lacrimi la revederea unor clipuri pe youtube. Toate cele trei succese au fost obţinute dramatic, cu răsturnări spectaculoase, într-o perioadă în care super-talentaţii Budescu şi Alibec erau la apogeu. Astra s-a înfiinţat în cartierul de Vest al Ploieştiului şi n-a fost iubită de localnicii dedicaţi Petrolului în suferinţă. Chiar dacă Astra şi-a sacrificat la un moment dat identitatea, printr-o fuziune eşuată în timp, pe altarul „găzarilor”. Ioan Neculaie, un fost securist şi om de afaceri în domeniul agricol, a preluat echipa şi, conştient, că în oraşul Petrolului, n-are nicio şansă, a mutat-o la Giurgiu, satelizând echipa locală de la Dunăre. Patron autocrat, amintind de Gigi Becali – chiar şi prin conducerea hăţurilor din puşcărie – omul a dat chix şi în afaceri. Ca urmare, ex-campioana din 2016 a retrogradat două nivele şi a ajuns să fie de râsul echipelor din liga terţă înainte de tragerea obloanelor. Se promite acum renaşterea, dar în Iaşul nostru se ştie cât de greu e redeschiderea unor obloane trase cu inconştienţă.

În treacăt mai amintim două performanţe din această perioadă; eliminarea Ajax-ului de către Steaua în 16-imile Europa League 2013 (am folosit denumirea oficială a clubului de atunci), cu Reghecampf la timonă şi epopeea danpetresciană a CFR (echipa care dominat fotbalul românesc în ultimul cincinal) în neuitata dublă cu Celtic din 2019. Exact acum 10 ani, CFR realiza un rezultat de răsunet, 1-0 pe Old Trafford, cu Manchester United. Însă, „diavolii” erau calificaţi şi – aţi ghicit – şi-au odihnit destui titulari. Iar în 2019-2020, „sezonul” cu Celtic, CFR a fost la un pas de a elimina, în 16-imi, specialista Europa League, FC Sevilla. Un pas însemnând un gol înscris de Păun, dar anulat corect de VAR, pentru un fault anterior comis de Omrani.

Ajungând la Pandurii Târgu Jiu, echipa finanţată din fondurile sindicaliştilor din extracţia lignitului, a ajuns la apogeu în perioada de maximă putere a liderului Marin Condescu. A fost vicecampioană în 2013, iar pentru a ajunge în grupele Cupei UEFA, a eliminat spectaculos o fostă finalistă a competiţiei, Sporting Braga, printr-un gol marcat în prelungiri, pe tărâm portughez de un jucător binecunoscut în Copou, Alex Ciucur. Apoi, Condescu a ajuns şi el la mititica, echipa a fost preluată de Primăria locală şi de Consiliul Judeţean, împreună cu societăţi cu capital de stat şi a luat-o la vale. Decizia Tribunalului Gorj a consemnat recent falimentul de facto al clubului ajuns în Liga a III-a.

Ce se poate adăuga? Pentru a vedea isprăvile de vitejie ale cluburilor româneşti în Europa nu trebuie să mergem până la generaţia anilor '90 sau la „eurofantasticii” de la începutul mileniului. Este suficient să privim şi la ultimii zece ani pentru a găsi motive de mândrie. În acest context, merită să deplângem dispariţia unor echipe netradiţionale, cel puţin la fel ca unele retrogradări cu pedigree. Şi să acceptăm în high-life-ul cluburilor româneşti şi grupări ca Astra şi Pandurii, care, cu toate umbrele lor au scris pagini de istorie a fotbalului nostru.

PS: Nu cu mult timp în urmă, a dispărut şi Gaz Metan Mediaş, tot o echipă cu prestigiu recent, care a scos şi ea din Europa, o echipă cu ştaif, FC Mainz.