Deşi de-a lungul timpului, aceştia s-au simţit aproape întotdeauna „ai nimănui“, sau ignoraţi faţă de alte categorii, fiind consideraţi parte a domeniului privat, chiar dacă medicii lucrează cu Casa de Asigurări de Sănătate, problema a început să fie una tot mai dureroasă, mai ales în contextul în care, pentru buna desfăşurare a cabinetului, ajung să îşi depăşească atribuţiile lor, făcând chiar şi pe „femeile de serviciu“. Cum s-a ajuns la această uriaşă discriminare?

„Sunt foarte multe cabinete în care activitatea asistentului se desfăşoară în felul următor: ajungi la serviciu, faci focul, spălat pe jos, şters praful, bagi trusa la sterilizare, speli toaleta! Între timp se face coadă! Treci la calculator şi începi: faci reţeta, scrii trimiterea, scrii scutire unde este cazul, iei temperatura, perimetre, măsori tensiunea arterială, faci tratamentele injectabile, le treci în registrul de tratamente, începi să suni după copii pentru vaccinare, după ce medicul consultă sugarii care au fost chemaţi în zilele anterioare, vaccinezi, înregistrezi scrisorile medicale cu diagnostice noi în registrul de cronici, le pui la fişe, când faci reţeta eşti foarte atentă ca scrisorile medicale să nu fie expirate, şi uite-aşa s-a făcut ora 13!“, descrie o asistentă medicală doar o parte din programul zilnic pe unul dintre grupurile de socializare a asistenţilor medicali.

Fără soluţie. Ce spun organizaţiile profesionale?

Nemulţumirile legate de situaţia cu care se confruntă aceştia a fost semnalată la nivel naţional de mai multe luni, dar încă nu s-a găsit o rezolvare concretă. Astfel, salariul asistenţilor este lăsat la mâna angajatorului, adică a fiecărui medic de familie în parte. Asistenţii care lucrează într-un cabinet de medicină de familie spun că, de fapt, sunt încadraţi cu salariu minim pe economie, asta deşi au aceleaşi studii ca ceilalţi colegi care lucrează în spitale, unii dintre ei chiar şi vechime. Reprezentanţii Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România (OAMGMAMR), filiala Iaşi, susţin că situaţia este una anormală, mai ales având în vedere că nivelul studiilor unui asistent care lucrează într-un spital şi al unuia care lucrează într-un cabinet este acelaşi. „Problema este că, în acest moment, asistenţii medicali de medicină de familie sunt cei mai oropsiţi din tot sistemul, în mod normal ar trebui să fie incluşi în Legea salarizării 153/2017, nu este normal să aibă salariul minim pe economie, şi cred ca 80% dintre ei sunt în această situaţie. Mai ales că foarte mulţi se plâng că fac tot felul de activităţi care nu ţin de competenţa lor, că se luptă şi cu birocraţia. Nu este normal să fie plătiţi asemenea unor muncitori necalificaţi, atâta timp cât au competenţe dobândite ca toţi ceilalţi“, a precizat Liliana Pintilie, preşedintele OAMGMAMR, filiala Iaşi. Astfel, una dintre soluţii ar fi ca asistenţii să fie plătiţi separat de cabinetul medicului de familie, să se afle astfel în subordinea unei instituţii de stat.

Munca de asistent, completată cu cea de îngrijitoare

Aceeaşi poveste este şi cea a Andreei, care a lucrat timp de şapte luni la un cabinet medical din Iaşi, pentru salariul minim, iar pe lângă munca zilnică a unui asistent, în fiecare zi avea şi atribuţiile unei îngrijitoare. Spune că la început a simţit doar că e ceea ce trebuie să facă şi a sperat că, în timp, va fi măcar plătită mai bine. „Teoretic, programul meu era de opt ore pe zi, însă de cele mai multe ori stăteam peste program, iar pe lângă asta făceam şi muncă de îngrijitoare. Spălam toalete, făceam curăţenie, la un moment dat se confunda munca de asistent medical cu cea de îngrijitoare. Am acceptat însă şi asta, în ideea că voi fi stimulată şi remunerată pentru tot ce fac în cabinet. Din păcate însă nu a fost aşa“, a povestit aceasta. Astfel, după şapte luni, medicul i-a spus că mai mult decât salariul pe care îl are nu îi poate oferi, iar pentru că salariul pe care îl primea nu îi permitea nici măcar un trai decent, a decis să îşi dea demisia. Acum a rămas doar cu un gust amar şi cu speranţa că nu toţi medicii sunt la fel, sperând să se poată angaja undeva de unde să îţi poată susţine financiar familia. Teoretic, munca sa de asistent medical consta în administrarea medicaţiei corespunzătoare, a vaccinurilor, realizarea rapoartelor către autorităţi, iar dacă medicul lipsea, prelua reponsabilităţile acestuia.

Chiar şi aşa, medicul la care s-a angajat i-a explicat de fiecare dată că mai mult decât minimul pe economie nu îi poate oferi ca salariu. „Mi-a zis că atât îmi poate oferi, pentru că oricum mă plăteşte din banii proprii, şi mai mult nu îşi permite. La un moment dat, m-am săturat: dacă nu eşti măcar apreciat pentru ceea ce faci, te simţi inutil, cât am lucrat eram efectiv ca un robot. Mă simţeam efectiv epuizată profesional, psihic, de toată munca mea acolo, pentru că am pus suflet. Văd lucrurile altfel, trebuie să îl apreciezi pentru ce face, nu să vezi că este bun şi să profiţi de el fără să îţi pese că are un suflet, că este om“, spune dezamăgită asistenta.

A plecat fără regrete. Ce face acum?

Uitându-se în urmă, a realizat că nu regretă ceea ce a făcut, ci regretă că nu a fost apreciată pe măsură. „Mi-am dat seama că, de fapt, satisfacţia era de partea medicului, nu şi de a mea. Însă nu poţi să munceşti la infinit fără să ai satisfacţia proprie, iar acest lucru îşi pune amprenta asupra ta, este foarte dificil să vezi că munceşti şi că nu ai ceea ce îţi trebuie. Ar trebui să avem aceleaşi drepturi precum restul asistenţilor, pentru că am urmat şi noi aceleaşi studii precum colegii noştri, nu suntem cu nimic mai prejos faţă de ei“, a completat Andreea. În momentul de faţă, îşi caută un loc de muncă, însă este dezamăgită de faptul că peste tot unde a mers să se angajeze, în diferite unităţi medicale din Iaşi, a găsit doar uşi închise, deoarece „nu se intră pe dreptate sau pe merit, ci totul se învârte în jurul banilor“.

Publicitate și alte recomandări video