Emotive

marți, 13 februarie 2018, 02:50
1 MIN
 Emotive

Emoţia, vrem – nu vrem, este unul dintre factorii ce ne modelează constant comportamentul (fireşte, nu ne referim la durii de fond, dar nici la cei care îşi presară scrierea cu emoticoane). Însă această constatare banală interesează mai ales atunci când ne preocupă prezenţa respectivei stări de spirit ca strategie a comunicării, zonă din a cărei imensitate ne propunem să luăm în discuţie, poate în succesiune, doar câteva fulguieli. Primii fulgi, la care ne-am mai referit în treacăt, ca prea neaşteptaţi, îi reprezintă franţuzisme din engleza modernă şi contemporană a sportului…

► Un vechi strat al englezei, reprezentând achiziţii din latina cultă şi din franceză ce datează de îndată de după cucerirea normandă, este o problemă prea împovărătoare pentru un articol la această rubrică (mai ales dacă am extinde examenul şi la jargonul terminologiilor ştiinţifice). Împreună cu cititorii noştri, ne-ar interesa franţuzisme din engleză frecvente în vorbirea comună, termenii din domeniul sporturilor ocupând un loc aparte din această perspectivă.

► Grand Slam. Iată un enunţ cu zeci de variante pe internet: „Simona Halep trebuie să continue pentru că în cele din urmă va câştiga un titlu de Grand Slam". Peste tot, apare grafia englezească a sintagmei, deşi dicţionarele noastre normative consideră că s-a produs asimilarea terminologică, consemnând formulele „marele şlem" şi „micul şlem", cu explicaţiile de rigoare. Aşadar, în engleză, grand, şi nu (să încercăm) big! Surse enciclopedice dau informaţia că termenul de „Grand Slam" ar fi fost folosit pentru prima dată, în ziarul New York Times, de către un ziarist, John Kieran. Deci, acestuia i s-ar datora preluarea, aici, a adj. grand (prezent, în engleză, şi în alte construcţii; fără să ne preocupe istorii denominative, este destul să ne amintim, de exemplu, de „The Grand Canyon of the Colorado River"). Interesează sensul sintagmei: „lovitură mare", iar noi am putut-o împrumuta şi din franceză, „le Grand Chelem", dovada constituind-o, în parte, şi fonetismul caracteristic al pronunţiei. Iar francezii au luat-o din engleză: chelem este reflectarea unui englezism (slam), obscur ca origine.

► Premier League prezintă o situaţie mai simplă dat fiind că, la bază, avem doi termeni de origine latină, împrumutaţi prin franceză, limbă ce a dat şi modelul asocierii celor două cuvinte, deşi o formulă ca atare este intruvabilă pe internet: orice căutare duce, automat, la engleză. Desigur, pentru model, intră în discuţie şi formula spaniolă, „primera division", şi, de acelaşi nivel al interesului, germ. „Bundesliga", spre deosebire de it. „Serie A". Apropiindu-ne de emotiv, trebuie menţionat că atotstăpânitoarea formula Premier League este relativ nouă; după internet, aflăm că aceasta datează abia din 2007, când a luat locul construcţiei mai englezeşti „The Premiership", urmaşă a ceea ce s-a numit „Football League First Division", moştenitoare, la rândul ei, a unei prime ligi, „The Football League" (datând din 1888!).

► Galice. Evident că doar factorul emotiv trebuie luat în consideraţie când, astăzi, engleza cedează francezei, dar cumva pe furiş, adică în necunoştinţa de cauză a vorbitorilor. În mod ciudat, în pofida vechimii influenţei respective, franceza dă impresia exoticului rafinat, ceea ce se poate observa mai ales cu privire la domeniul vestimentar.

► „SPRING 2018 COUTURE Christian Dior" este titlul de pe internet sub care, în textul publicitar, găsim enunţuri de tipul „Surrealism and the dreams of women are pretty apt territory for an haute couture collection of Spring 2018" şi în care termeni cum ar fi couturier ori turquoise sunt la ei acasă. Pe lângă franţuzisme, iată şi vedete de sorginte italiană: „Bottega Veneta Runway". În sfârşit, o mostră de mixtură lingvistică din publicitate românească de modă: „Costume Deux-Piece Fabulous Autumnal unique" (firma Kriss), recomandat deoarece DP „a devenit în limba română 'costumul’ feminin, cartea de vizită a femeilor care transpun puterea, încrederea de sine, funcţia şi seriozitatea peste stilul vestimentar, melanjul creat fiind un stil inconfundabil al femeii senzuale dar inabordabile… În niciun caz nu este o ţinută funny, casual, lejeră, neconvenţională". (/libertateapentrufemei.ro/).

► Din altă epocă a englezei, există franţuzismul regent, păstrat funcţional cel puţin în toponimia londoneză, în asociere cu englezisme, dar şi cu vechi franţuzisme: Regent Street, Regent’s Park, Regent’s Canal, mărturii ale modernizării metropolei sub George IV (anterior doar Prince Regent), asistat de arhitectul John Nash (după un interesant documentar istoric difuzat de un canal de televiziune românesc într-un ciclu despre regi). Dar, în rural mai ales, în numele unor aripate: Regent Bird, Regent Honeyeater, Regent Bowerbird, Regent Parrot

► Toate astea şi pentru a îndemna o masterandă să aibă curajul de a încerca să citească o frumoasă carte în limba franceză privind limbajul cronicii mondene, ţinută la distanţă invocând necunoaşterea respectivei limbi („Eu ştiu engleza!"). Când colo, pe bază de emotivitate, franţuzismele sunt şi aici la ele acasă!

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Comentarii