Fără soluţii

Sociologii ne asigură nu numai că susţinerea electorală a PSD se reduce rapid, dar şi că adepţii au ajuns o categorie minoră a societăţii. Concomitent, cota de popularitate infimă a lui Liviu Dragnea (maximum 10%) nu-i permite să ajungă preşedinte. Am zice că putem răsufla uşuraţi. Urmând jocul democratic firesc şi respectând regulile, PSD se află în faţa catastrofei şi nu ar avea cum să se menţină la putere. Aceiaşi sociologi optimişti ne spun că, în mod normal, se profilează un vot „la furie” pe un val politic care poate mătura totul. Opoziţia pare condamnată să câştige în condiţiile înrăutăţirii situaţiei economice. La acestea se pot adăuga oricând eventuale surprize ale liderului PSD de la DNA, singura instituţie, tot mai neputincioasă, care se zbate să definitiveze dosare.

Scepticii ne transmit să ne luăm gândul că Liviu Dragnea va fi oprit prin intermediul justiţiei. Va găsi mijloacele şi subterfugiile să schimbe, să intimideze ori să cumpere justiţia până nu va mai rămâne nimic de făcut. Şi ne apropiem de momentul în care vom declara KO-ul, fără soluţii.

Aproape zi de zi, PSD croieşte planuri faraonice. Sub autoritatea lui Liviu Dragnea se pregăteşte „Strategia 2040”; la comanda lui se execută atacuri viguroase la prerogativele prezidenţiale şi tot sediul puterii pare că se concentrează tot mai mult în jurul preşedintelui Camerei Deputaţilor. Aflate sub un asediu legislativ şi mediatic continuu, instituţiile capitulează, oamenii se reorientează. Pare numai o chestiune de timp până când va fi preluat de jure controlul asupra serviciilor secrete (nimeni nu ştie până unde se va merge cu modificarea legilor securităţii naţionale) sau, la fel de grav, al BNR. Cu ajutorul unei reţele de foşti aghiotanţi de la TelDrum ori oameni de partid plantaţi în poziţii cheie din instituţiile satului, se construieşte un adevărat „stat parazit”. 

„Statul parazit” nu pare să aibă antidot, se bazează pe zona infracţională la nivel de guvernare şi rescrierea legislaţiei penale. Nicăieri în lume nu se observă o asemenea ofensivă pro-infracţiune a statului, în care infractorii sunt despăgubiţi, iar închisoarea se execută acasă ori în weekend. Adăugaţi posibilitatea revizuirii tuturor sentinţelor de condamnare obţinute pe baza probelor strânse de Parchet cu ajutorul SRI şi implicaţiile care ar decurge din constatarea nelegalităţii protocolului de colaborare dintre DNA şi SRI. Ne paşte scenariul unui film de groază în care cadavrele ies din morminte şi preiau prin teroare controlul asupra celor vii. Se observă o degringoladă şocantă în justiţie şi instanţe, achitări şi amânări suspecte. Procesele lui Liviu Dragnea de la Înalta Curte încep să semene cu transcriptul emisiunilor de la Antena 3.

Intervenţia masivă în funcţionarea statului, reorganizarea pârghiilor de putere şi capturarea instituţiilor demonstrează că PSD s-a angajat pe o direcţie antidemocratică pe termen lung. Nu va fi dispus să joace după reguli şi putem suspecta că nu am văzut toate abjecţiile acestui tăvălug început la sfârşitul anului 2016. Vedem un război hibrid cu ştiri false după reţetar rusesc, campanii împotriva rezistenţei interne, a societăţii civile, a libertăţii de expresie, cu oameni încătuşaţi, protestatari surdo-muţi amendaţi şi site-uri de satiră penalizate. 

Chiar dacă alternanţa la putere se va produce, într-un final, după scenariul obişnuit, iar PSD va ceda puterea sub presiunea unor factori externi, efectele construirii „statului parazit” vor persista în timp. Primul pericol este ca poziţia în stat croită pentru Liviu Dragnea să ajungă pe mâinile cuiva mai periculos, după zicala „nu e pentru cine se pregăteşte, ci pentru cine se nimereşte”. Jocul hazardului şi al crizelor poate aduce oricând un nebun total la butoanele aranjate pentru exercitarea autoritară a puterii. Ca să nu mai vorbim cât va dura, sub un regim democratic, însănătoşirea instituţiilor capturate, colonizate şi reechilibrarea puterilor în stat. Până atunci, întrebarea „cum scapăm de PSD?” e la fel de profundă cum era, în urmă cu 30 de ani, întrebarea „în ce fel va ieşi România din comunism?”.

Publicitate și alte recomandări video