FOTO Tone de cabluri urâțesc fața Iașului. Am luat bani degeaba de la UE ca să le îngropăm

De câte ori aţi reuşit să faceţi fotografii unei clădiri sau pe o stradă din oraş fără să vă „strice” poza un stâlp încărcat cu cabluri sau sârmele care atârnă de-a lungul trotuarelor? Există un singur loc în Iaşi unde imaginile ar fi lipsite de un aşa „decor”: Pietonalul din faţa Primăriei. Altfel, dacă vă intră în cadru, puteţi să vă apropiaţi de Palat sau, mai simplu, să faceţi poze în spatele clădirii, în Grădina Palas.

Deşi modernizarea principalelor artere ieşene, începută cu mai bine de 15 ani în urmă pe fonduri europene, a inclus şi construirea de canale subterane pentru cabluri, astăzi vedem în continuare uneori câte un braţ de fire spânzurate de stâlpi. La rândul lor, nici aceşti stâlpi nu se simt prea bine sub greutatea atâtor sârme, iar unii s-au înclinat ameninţător. Cea mai cunoscută situaţie de acest fel este în Piaţa Independenţei, unde cei trei stâlpi din staţia de autobuz (pe sensul spre Tg. Cucu) s-au aplecat înspre stradă. Probabil că nu vor cădea, fiind prinşi la propriu în păienjenişul aerian de fire negre. Dar estetica urbană are deja de suferit.

Alţi stâlpi rezistă în poziţie verticală, dar reuşesc să urâţească imaginea unor clădiri-simbol pentru Iaşi, în faţa cărora sunt amplasaţi: Biblioteca Centrală Universitară, Palatul Braunstein, Muzeul de Istorie Naturală.

La Timişoara, primarul Dominic Fritz anunţa în urmă cu două luni pe pagina proprie de Facebook „capturarea” a 12 kilometri de cabluri şi împărţirea unor amenzi către operatorii care le-au uitat pe stâlpi şi care s-au mobilizat rapid după primirea sancţiunilor.

La Iaşi, consilierii locali au adoptat încă de acum zece ani o hotărâre prin care obligă operatorii de servicii de internet, telefonie, tv prin cablu etc. să-şi strângă firele de pe stâlpi şi să le introducă în subteran – acolo unde au fost instalate reţelele de tuburi şi cămine destinate acestui scop. HCL 304/2011 oferea un termen de doi ani operatorilor acestor servicii să elibereze stâlpii de cabluri, respectiv până în septembrie 2013, după care urmau trei luni în care acest lucru era efectuat de primărie pe cheltuiala furnizorilor respectivi.

Unde trebuie să dispară cablurile

Hotărârea conţine şi o lungă listă de străzi care au fost modernizate până atunci sau care urmau să intre în reabilitare. Printre acestea, bd. Carol I, str. Palat, str./şos. Păcurari, bd. Independenţei, str./şos. Nicolina, Splai Bahlui (azi, bulevarde regale), Şoseaua Naţională, bd. Chimiei etc. Pe multe din aceste artere de circulaţie, cablurile au rămas aşa cum erau şi acum zece ani. De altfel, HCL 304 nu prevede sancţiuni.

În mai 2014, o altă hotărâre a Consiliului Local, de data asta mult mai cuprinzătoare, stabileşte un set de reguli clare prentru coborârea cablurilor de pe stâlpi în subteran. Reţeaua subterană este definită ca „reţeaua publică a Municipiului Iasi, reţeaua infrastructură subterană de support pentru sistemele de telecomunicaţii ale Municipiului Iaşi, realizată în cadrul proiectelor aferente Planului Integrat de Dezvoltare pentru Polul de creştere Iasi, finanţate prin Fondul European de Dezvoltare Regională”. Zona care trebuie eliberată de cabluri coincide cu centrul istoric al oraşului, delimitat de al. M. Sadoveanu, al. Gr. G. Vodă, bd. Carol I, Şos./Str. Sărăriei, str. M. Costăchescu, str. V. Pogor, str. G. Muzicescu, str. V. Conta, str. V. Alecsandri, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, str. A. Panu, str. Palat, str. Sf. Lazăr, plus arterele Păcurari şi Nicolina. Nici această hotărâre nu prevede sancţiuni, dar conţine tarifele de găzduire a cablurilor în subteran: 1,50 lei/ metru liniar/ an.

Primarul spune că tone de cablu se strâng trimestrial la Iaşi de pe stâlpi

„Dacă mergeţi acum pe strada Pădurii, nu veţi mai găsi cabluri. Este un plan (de introducere a lor în subteran) şi se implementează”, ne-a asigurat ieri primarul Mihai Chirica. El a menţionat că operatorii care deţin cabluri pentru telecomunicaţii trebuie să le îngroape pe măsură ce modernizarea străzilor avansează. Cât priveşte cablurile de electricitate, nu există o obligaţie de introducere a lor în subteran decât dacă administratorul demarează un program în acest sens.

„Iaşul este un oraş foarte mare şi e un proces în care decenii întregi s-au tras cabluri peste cabluri. Strângem tone de cabluri trimestrial. Prima solicitare a venit din partea RCS-RDS, care a cerut acordul primăriei să treacă din zona de străzi principale în zonele din interiorul cartierelor, să-şi facă tubulaturi în aşa fel încât de pe reţelele principale să ajungă în fiecre scară de bloc. Vor trebui să depună solicitări pentru certificate de urbanism ca să înceapă şi acest proces”, a exemplificat primarul cu un caz „fericit”. El a recunoscut că sunt forte multe fire/ reţele abandonate, dar nu a dat un termen până la care acestea vor fi coborâte de pe stâlpi.

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a reușit să curețe orașul de kilometri de cablur ”fără spectacol sau cocoțat pe mașina de intervenție”, după cum a scris el într-o postare pe Facebook:. 

Ceea ce vedeți în fotografie sunt 12 kilometri de cabluri care au fost date jos de pe stâlpii din oraș. După săptămâni de negocieri (și da, niște notificări despre amenzile ce ar putea urma), operatorii de date au trecut la curățarea stâlpilor pe 200 de străzi și bulevarde. Toate proiectele noi ale primăriei vor include obligatoriu canalizație subterană pentru rețelele de date. 

Iar dacă nu ați observat că privirea nu vi se mai încurcă în cabluri este pentru că așa arată normalitatea. Fără spectacol, fără primar cocoțat pe scara mașinii de intervenție, aceste acțiuni vor continua până când orașul va deveni liber de cabluri aeriene.