Intermedierea financiară şi băncile străine

Aceste elemente sunt în strânsă relaţie cu performanţa şi stabilitatea băncilor. Performanţa şi stabilitatea băncilor constituie un element foarte important în analiza sistemelor financiare, în special a ţărilor în curs de dezvoltare, la nivelul cărora sistemul bancar reprezintă principala componentă a sistemului financiar şi care a cunoscut în ultimele decenii mutaţii majore la nivelul structurii acţionariatului ca urmare a privatizării, a intrării băncilor străine şi a creşterii concurenţei determinate de liberalizarea pieţei şi a modificărilor legislative. Mai mult, o îmbunătăţire a performanţei băncilor arată o alocare mai bună a resurselor financiare şi, prin urmare, o creştere a investiţiilor ce favorizează creşterea economică. Studiile de specialitate realizate au arătat că reformele structurale la nivelul sistemelor bancare la nivelul ţărilor din Europa Centrală şi de Est au determinat îmbunătăţirea eficienţei intermedierei financiare şi creşterea prezenţei băncilor străine [Claessens, S., and N. van Horen (2014). Foreign banks: Trends and impact. Journal of Money, Credit and Banking 46(1): 295-326]. Prezenţa băncilor străine poate fi benefică pentru consumatori prin oferirea de produse şi servicii superioare, pentru industria financiară prin creşterea calităţii serviciilor şi pentru economie prin creşterea eficienţei. Cu toate acestea, intrarea băncilor străine nu este fără riscuri, în special în cazul în care această intrare se desfăşoară fără o consolidare prealabilă a cadrului instituţional [Claessens, S., A. Demirgüc-Kunt, and H. Huizinga (2001). How does foreign entry affect domestic banking markets? Journal of Banking and Finance 25(5): 891–911].

Beneficiile şi costurile intrării băncilor străine asupra sistemelor financiare şi a economiilor naţionale sunt investigate extensiv în literatura de specialitate. Principalele beneficii asociate intrării băncilor străine asupra sistemelor financiare şi a economiilor naţionale sunt: creşterea eficienţei sectorului bancar autohton deoarece creşterea concurenţei conduce la diminuarea costurilor; îmbunătăţirea procesului de alocare a creditelor către sectorul privat deoarece procesul de evaluare a riscului de credit devine mai sofisticat, favorizând creşterea economică; prezenţa băncilor străine ajută la dezvoltarea unui cadru legal intern privind supravegherea bancară care va spori gradul general de transparenţă; este de aşteptat ca băncile străine să ofere surse de finanţare mai stabile deoarece acestea au acces la surse de finanţare externe prin băncile mamă, astfel pieţele financiare interne devin mai puţin vulnerabile la şocurile interne; băncile străine pot reduce costurile asociate cu recapitalizarea şi restructurarea sectorului bancar în perioada de postcriza.

Costurile majore asociate intrării băncilor străine prezentate în literatura de specialitate sunt: în cazul în care cota de piaţă a băncilor autohtone scade odată cu intrarea băncilor străine, băncile autohtone pot avea un stimulent să-şi asume riscuri mai mari; deoarece băncile străine oferă, în general, servicii şi produse superioare băncilor autohtone acestea vor câştiga cote de piaţă ce includ sectoarele profitabile ale economiei, iar sectoarele riscante vor fi finanţate de băncile autohtone; prin creşterea prezenţei băncilor străine accesul la finanţare a unor sectoare ale economiei poate fi afectat; prezenţa băncilor străine creşte riscul sistemic prin apariţia efectului de contagiune; deoarece băncile străine au diferite priorităţi, modelul lor de creditare tinde să ignore priorităţile economiei naţionale.

Un aspect important în analiza sistemelor bancare o constituie cadrul legislativ şi modul în care sunt implementate principiile de guvernanţă corporativă. Aplicarea principiilor de guvernanţă corporativă în managementul băncilor este importantă atât pentru bănci, cât şi pentru întreaga economie mai ales că procesul de globalizare a sistemelor bancare a semnalat probleme importante cu privire la reglementarea principiilor de guvernanţă corporativă la nivelul instituţiilor financiare, iar evaluarea managementului instituţiilor de credit se poate dovedi foarte utilă dacă avem în vedere fenomenul de contaminare indirectă. Aplicarea defectuasă a principiilor de guvernanţă corporativă care a favorizat o expunere excesivă a instituţiilor bancare la risc este considerată o cauză majoră a crizei financiare globale declanşată în 2008. Studiile de specialitate arată că un nivel ridicat al indicelui de guvernanţă corporativă influenţează pozitiv eficienţa bancară. Astfel, se recomandă ca băncile să implementeze principii solide de guvernanţă corporativă. Reglementările europene cu privire la implementarea principiilor de guvernanţă corporativă sunt în continuă schimbare şi considerăm că evoluţia acestora trebuie să ţină cont de nevoile specifice şi de „starea de sănătate” ale economiei.

Alin Andrieş este profesor universitar doctor la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi