Învățământul superior din România la început de an universitar

„Universul educațional deschide o nouă etapă, un nou ciclu odată cu ziua de 1 octombrie și este caracterizat firesc de sobrietate științifică, rigoare academică, curiozitate intelectuală, dar și de pasiunea tinerilor pentru domeniul de studiu, de implicarea și hotărârea lor. La nivel simbolic educația reprezintă o nouă lume ce așteaptă să fie descoperită și explorată prin studiu temeinic, prin dorința de dezvoltare, de cunoaștere si evoluție în plan profesional și uman”, a declarat deputatul Camelia Gavrilă în acest context.

Mai mult decât atât, învățământul superior din România trebuie să își îndeplinească menirea – formarea viitorilor specialiști, ce se vor implica în scurt timp pe piața muncii și în viața comunității, dar trebuie să urmărească și anumite obiective și elemente strategice de perspectivă, corelând demersurile educaționale, academice, de cercetare cu evoluția socială și economică la nivel național, dar și cu dinamica lumii internaționale.

Într-o declarație politică recentă, prof. dr. Camelia Gavrilă  a prezentat în plenul Parlamentului cele mai importante repere și accente ale educației universitare în anul 2019 cu realizările, obiectivele strategice, dar și cu domeniile în care politicile educaționale au încă zone de stagnare sau rămân doar intenții teoretice, fără să fi avut efectele anticipate necesare.

Imaginea în cifre a învățământului superior din România este reprezentată de 88 de instituții de învățământ superior acreditate, dintre care 47 de universități sunt de stat, 7 aparțin învățământului superior militar, iar 34 sunt universități particulare acreditate. Deși avem un număr important de studenți înscriși în diferite cicluri de învățământ superior, pentru anul 2018-2019 fiind înmatriculați 519.669 de studenți, încă suntem departe de media europeană și de obiectivele pe care România trebuie să le îndeplinească. Rata de absolvire a învățământului terțiar s-a dublat în ultimul deceniu, dar în raport cu media europeană rămâne scăzută (26% în 2017, față de media UE de 40%).  

În anul 2019 Guvernul actual a asigurat resursele financiare necesare pentru promovarea calității în învățământul superior și pentru creșterea vizibilității la nivel internațional, prin măsuri ferme:

► Un fond distinct pentru dezvoltare instituțională, de 58.293.600 lei, din care 11.495.000 lei (20%) pentru internaționalizarea învățământului superior din România – 46 de instituții de învățământ superior de stat au depus proiecte specifice de dezvoltare instituțională;

► Alocarea sumei de 5.800.000 lei pentru susținerea domeniilor din cadrul instituțiilor de învățământ superior de stat care sunt cuprinse în clasamentele internaționale de clasificare și ierarhizare;

► Cofinanțarea proiectelor dedicate dezvoltării și consolidării de rețele universitare europene prin alocarea sumei de 1.500.000 lei repartizată instituțiilor de învățământ superior de stat care vor face parte din primele alianțe „Universități europene”.

În raportul de țară pentru anul 2019 realizat de Comisia Europeană, se arată faptul că învățământul superior nu este încă suficient de bine aliniat si corelat la piața forței de muncă, iar o clasificare a universităților și a programelor de studiu în funcție de specificul acestora este importantă.  

Deputatul Camelia Gavrilă remarcădiferite urgențe și aspecte critice, deficiențe ale învățământului superior din România ce impun analiză și remediere:

► sistemul nostru de învățământ este încă subfinanțat, iar capacitățile administrative necesare pentru modernizarea acestuia trebuie să fie consolidate;

►  învățământul superior nu este perfect corelat cu cerințele angajatorilor, cu piața forței de muncă, iar deficitul de forță de muncă este îngrijorător și continuă să crească pe fondul expansiunii economice;

►  emigrarea continuă a tinerilor absolvenți este un obstacol pentru creșterea economică durabilă.

„Toate aspectele prezentate subliniază realități și urgențe: nevoia de politici educaționale coerente, aplicate și vizionare, receptivitate față de evoluțiile și contextele sociale, economice , la nivel european și internațional, în general, adoptarea unui nou proiect educațional cuprinzător, cu un suport legislativ adecvat , dar și o schimbare de paradigmă educațională, care să susțină societatea românească, asumând reușitele, experiențele și valorile tradiționale ale învățământului,  prin integrare într-o structură modernă, eficientă, de inspirație europeană”,a susținut deputatul ieșean.

Dincolo de reperele financiare și curriculare, de dezbaterile pe teme de management educațional, de dialoguri politice, trebuie să subliniem faptul că mediul universitar se susține prin prezența tinerilor inteligenți, bine pregătiți, pasionați și motivați, dornici să depășească dificultățile, să evolueze spre cariere profesionale de succes. În aceeași măsură reușitele învățământului superior românesc se datorează și cadrelor didactice universitare cu experiență și recunoaștere internațională în cercetare, specialiști remarcabili, de anvergură academică, dar și pedagogi desăvârșiți.

În finalul intervenției în Plenul Camerei Deputaților, Camelia Gavrilă a reiterat faptul că: „viitorul României depinde de tânăra generație, de modul în care știm să sustinem elitele, potentialul si  vocațiile tinerilor, săle arătăm că îi prețuim și le acordăm încredere, de modul în care vom răspunde întrebărilor, aspirațiilor și solicitărilor. Cred că excelența și performanța se pot realiza atunci când regăsim în spațiul academic, deopotrivă, nivelul înalt științific, onestitatea spiritului intelectual și a cercetărilor, umanismul comunicării, egalitatea de șanse, centrarea pe student, încurajarea libertății de gândire și opinie, respectarea descentralizării, a autonomiei și a specificului universitar, precum și orientarea demersului academic și a activităților de formare către inovare, creativitate, cercetare îndreptate firesc spre viitor.”

Deputat PSD de Iași

Prof. dr. Camelia GAVRILĂ

VICEPREŞEDINTELE COMISIEI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT,
ŞTIINŢĂ, TINERET ŞI SPORT