Lupta unei ieşence cu asociaţia pentru hidroizolaţie. Iată cum trebuie procedat ca să câştigi!

O ieşeancă îşi cere înapoi banii cheltuiţi cu repararea hidroizolaţiei blocului în care locuieşte. După ani de procese, instanţa i-a dat dreptate, obligând asociaţia de proprietari să-i deconteze cheltuielile. Bătălia continuă însă, întrucât asociaţia a apelat la o cale extraordinară de atac: contestaţia în anulare. Aceasta este rareori admisă, verdictul urmând să fie dat de Curtea de Apel, pe rolul căreia a ajuns acţiunea.

Andreea O. şi-a cumpărat în august 2014 un apartament la ultimul etaj al unui bloc din Moara de Foc. A constatat ulterior, la primele ploi, că există infiltraţii cu apă prin tavan, fiind pusă în pericol inclusiv instalaţia electrică a apartamentului. De nevoie, a efectuat lucrările de reparare a hidroizolaţiei pe banii ei, plătind cu puţin înainte de Crăciun 13.000 de lei. Femeia susţine că reparaţiile au costat-o de fapt mai mult, dar nu are documente justificative decât pentru o parte a cheltuielilor.

Conform precizărilor acesteia, reprezentanţii asociaţiei i-au spus iniţial că nu există fonduri şi să facă lucrările pe cheltuiala sa, iar ulterior au refuzat să o deconteze, fie şi parţial. În această situaţie, Andreea O. s-a adresat instanţei. În faţa magistraţilor Judecătoriei, reprezentanţii asociaţiei au invocat faptul că efectuarea lucrărilor ar fi trebuit să urmeze procedura legală, adică să fie aprobată în şedinţa asociaţiei şi să fie efectuată o licitaţie prin care să fie selectată cea mai bună ofertă. Or, femeia nu respectase procedura. De altfel, a susţinut asociaţia, izolaţia ar fi fost „în stare perfectă”, fiind recent refăcută, şi nu necesita noi lucrări de reparaţii. În cauză a fost depusă şi o expertiză tehnică judiciară, care estima valoarea lucrărilor la doar 8.500 de lei. Acţiunea Andreei O. a fost respinsă de Judecătorie, magistraţii însuşindu-şi argumentaţia asociaţiei.

Lucrurile s-au schimbat însă la nivelul Tribunalului. Aici, magistraţii au apreciat că asociaţia nu-şi îndeplinise obligaţia legală de a efectua reparaţiile necesare asupra proprietăţii comune, punându-i pe locatari în situaţia de a le face ei înşişi. Chiar expertiza tehnică administrată în cauză arătase că lucrările fuseseră necesare. „Nimeni nu ar fi efectuat şi plătit efectiv lucrări de hidroizolare suplimentară dacă nu se justificau şi dacă nu erau absolut necesare, ori dacă hidroizolaţia veche îşi îndeplinea misiunea”, au apreciat judecătorii. De altfel, asociaţia nu-şi probase în niciun fel afirmaţia că hidroizolaţia ar fi fost recent reparată. Chiar dacă femeia efectuase reparaţiile în anotimul rece, acest lucru nu îi poate fi imputat, câtă vreme asociaţia nu făcuse lucrările atunci când vremea o permitea. Magistraţii au respins rezultatele financiare ale expertizei tehnice.

Aceasta menţiona cheltuieli de 11,42 lei pentru „utilaje” şi 12 lei pentru „transport”, sume considerate de judecători ca derizorii. Ei au apreciat că suma de 13.000 de lei plătită de ieşeancă este mult mai apropiată de valoarea efectivă a lucrărilor. Ca urmare, magistraţii Tribunalului au decis ca asociaţia să-i plătească Andreei O. cei 13.000 de lei, la care s-au adăugat cheltuieli de judecată în valoare de 4.155 de lei. Sentinţa Tribunalului, adoptată în iulie anul trecut, a fost atacată imediat de asociaţie, care a promovat o contestaţie în anulare. Aceasta a fost respinsă fără multe discuţii de Tribunal. Recursul împotriva acestei sentinţe, practic ultima cale de atac disponibilă pentru asociaţie, a fost înregistrat miercuri pe rolul Curţii de Apel.