Marş pe străzile Iaşului împotriva violenţei domestice

Zeci de femei, dar şi copii şi bărbaţi, au luat parte, în acest weekend, la marşul intitulat „Împreună pentru siguranţa femeilor“. Organizatorii au dorit să atragă atenţia asupra faptului că femeile sunt descurajate să raporteze situaţiile de violenţă domestică.

„Ar trebui ca legea pe care o avem acum să se aplice şi bugetele pe care administraţiile locale este obligată să le aloce pentru serviciile de sistenţă a victimelor să fie acordate. Cu alte cuvinte, brăţări pentru agresori, cu alte cuvinte finanţare pentru serviciile sociale, centre pentru agresori şi victime, o finanţare permanentă, o finanţare sustenabilă astfel încât nu în fiecare an să trebuiască să reluăm aceleaşi demersuri pentru a avea câteva locuri în adăposturi şi câteva servicii de asistenţă a victimelor asigurate de administraţia publică locală“, a declarat Laura Albu preşedintele organizaţiei Romanian Women’s Lobby şi preşedinte executiv al Centrului de Mediere şi Securitate Comunitară.

Participanţii la Marşul „Împreună pentru siguranţa femeilor“ au stat aproximativ 20 de minute în faţa Prefecturii Iaşi, după care au plecat spre Piaţa Unirii.

„Sunt mamă şi psiholog, şi consider că o parte din agresivitatea societăţii are legătură cu ceea ce trăiesc copiii şi viitorii adulţi în familie. Eu lucrez cu astfel de cazuri de copiii care au participat la violenţe în cadrul familiilor, cu micuţi proveniţi din centrele de plasament şi care încă trăiesc aceste traume. Eu nu cred că autorităţile conştientizează acest fenomen şi nu cred că e o conştientizare a impactului pe termen lung şi la nivel macro, nu e vorba doar la nivelul familiei. Aceşti copii traumatizaţi vor simţi nevoia la un moment dat să descarce toată nedreptatea pe care au simţit-o în societate“, a declarat A.L, 32 de ani de profesie psiholog.

O problemă ridicată de participanţii la marş este lipsa adăposturilor pentru agresori. În Iaşi, dar nici în alte judeţe ale ţării, nu există astfel de instituţii, ci doar adăposturi pentru victimele agresiunii domestice.

Potrivit statisticilor, una din patru femei din România a fost agresată fizic sau sexual de partenerul său sau de fostul partener, cel puţin o dată în viaţă. În prima jumătate a acestui an au avut loc 11.896 de infracţiuni din sfera violenţei domestice, au fost emise de poliţişti 3.616 ordine de protecţie provizorii şi 3.520 ordine de protecţie emise de către instanţele de judecată.

Din cele 38.445 de fapte de violenţă în familie sesizate la poliţie în 2018, în instanţă au ajuns doar 3,5%, în scădere faţă de anul 2017, se arată într-un comunicat al Reţelei pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor.

De 11 ani la Iaşi funcţionează două centre pentru protecţia femeilor care sunt victime ale violenţei în familie. În perioada 2008 – 2018, la Centrul Rezidenţial pentru Mame şi Copii în Dificultate au fost găzduite peste 500 de familii monoparentale, mai bine de 60% din mamele cazate fiind victime ale violenţei domestice, iar 25% au fost instituţionalizate până la împlinirea majoratului.

Rezidenţii din centru beneficiază pe parcursul a 18 luni de servicii de asistenţă psihologică, consiliere şi educaţie parentală, consiliere familială, consiliere profesională pentru angajare şi păstrarea locului de muncă, consiliere socială pentru accesarea prestaţiilor sociale şi altor resurse din comunitate, consiliere pentru sănătate, sprijin pentru dezvoltarea abilităţilor de viaţă, îngrijirea şi supravegherea copiilor până când mamele se întorc de la serviciu, precum şi sprijin pentru copii în pregătirea temelor pentru şcoală.

Ei mai beneficiază de terapie prin artă. În cel de-al doilea centru de protejare a victimelor violenţei domestice se află femei a căror identitate şi adresă este protejată.

În luna august, primarul Mihai Chirica anunţa că intenţionează să înfiinţeze o echipă mobilă de intervenţie în cazurile de violenţă în familie. Echipa urma să aibă trei reprezentanţi din partea Direcţiei de Asistenţă Socială şi alţi doi din partea Poliţiei Locale, dar, deocamdată, totul a rămas în stadiul de intenţie.