Din același raport aflăm că programul de încasări venituri bugetare alocat ANAF pentru anul 2021 a fost de 310,3 mld. lei, Agenția colectând însă venituri bugetare nete în sumă de 311,1 mld. lei. Aceasta înseamnă o creștere cu 18% față de anul 2020, respectiv cu 47,5 mld. lei.

În privința ponderii veniturilor din taxe și impozite în PIB, situația nu diferă foarte mult de cea existentă în anul precedent (2020), când ne-am situat sub realizările Bulgariei (29,9%), după noi plasându-se doar Irlanda, cu 23%. Din documentele de strategie ale MF/ANAF rezultă că acest indicator (ponderea veniturilor nete colectate în PIB), prin măsurile în curs de implementare, ar urma să crească cel puțin cu 2,5% până la finalul anului 2024.

De asemenea, gradul de conformare voluntară la plata obligațiilor fiscale, inclusiv plăți parțiale, care a fost în anul 2021 de 85,5%, se estimează că va întrece acest nivel chiar la sfârșitul anului în curs, ajungând la 86,6%. Amintim că în primul an pandemic (2020), acest indicator s-a prăbușit la 78,6%, după ce cu un an mai înainte (2019) fusese de 78,6% (https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Raport_performanta_ANAF_08072022.pdf). Oricum, în Raportul MF privind datoria publică guvernamentală (la 31 decembrie 2021) regăsim un ton liniștitor: ”În 2021 economia României a revenit la nivelul pre-pandemie mai devreme decât se anticipa. Măsurile economice și fiscale întreprinse au condus la realizarea unei creșteri economice de 5,9% – PIB-ul ajungând la 1181,9 mld. lei (n.ns.)”.

Citind și ceva mai în josul documentului, avem să aflăm de fapt că ”România a încheiat anul 2021 cu o rată anuală a inflației de 8,2% (în creștere cu 6,1 puncte procentuale față de nivelul de 2,1% din decembrie 2020) și o rată a șomajului BIM de 5,6%, cu 0,5 puncte procentuale mai redusă față de anul 2020 (6,1% în decembrie 2020). În anul 2021, deficitul de cont curent a crescut la 7,0% din PIB, comparativ cu 5,0% în anul 2020, fiind proiectat un nivel de 6,9% din PIB în 2022, respectiv 6,3% din PIB pentru 2024. Deficitul bugetului general consolidat în termeni cash, în anul 2021 a fost de 6,7% din PIB, în timp ce deficitul bugetar calculat conform metodologiei UE (ESA 2010) a reprezentat 7,1% din PIB (…)” (https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2022/07/RAPORT.pdf).

Comparând puțin lucrurile cu ceea ce se întâmpla în urmă cu un deceniu, mai exact în anul 2011 (tot an de criză), în materie de colectare bugetară, remarcăm situații interesante. ANAF avea să-și îndeplinească în acel an programul de colectare în proporție de 99,5%, reușind să aducă în Trezorerie venituri cifrate la 157,5 mld. lei (http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/rap_perform_2011.pdf). Ponderea veniturilor din taxe și impozite în PIB s-a situat la 28,8%, cu aproape două procente peste nivelul care avea să se înregistreze în anul 2021. Însă, în anul ”tăierilor” bugetare (2011), au fost suprimate în cadrul ANAF, 4.927 posturi (Garda Financiară – 713; Autoritatea Naţională a Vămilor – 1.427; direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a muncipiului Bucureşti – 2.787). Tot atunci au fost desfiinţate 141 administraţii financiare şi trei birouri vamale. În orice caz, cheltuielile cu personalul s-au redus cu mai mult de o tremie față de nivelul dinainte cu trei ani.

Dar nu neapărat ținem să aducem în față sublinierea că într-un an tot de criză, cum a fost 2021, nu s-a mai recurs la ”tăieri”. Nici la ANAF, nici în alte părți ale sectorului bugetar. Ci, mai ales, altceva care adesea ne scapă. Și anume, că într-un deceniu, PIB-ul României s-a dublat (2011 â 557,3 mld. lei; 2021 â 1181,9 mld. lei). E adevărat, în termeni reali nu avem de-a face cu aceeași proporție… Din altă perspectivă, devine notabil faptul că inclusiv când raportăm PIB-ul la numărul de locuitori (exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard – PPS), România se plasează la nivelul de aproape trei pătrimi din media pe UE.

Altfel spus (cf. Eurostat, 2022), noi, cu 73%, ne apropiem cât se poate de mult de țări precum Portugalia (74%), Ungaria (76%) ori Polonia (77%). În același timp, Bulgaria a depășit cu puțin nivelul de 50% în ce priveşte PIB-ul per capita în 2021, după noi situându-se și Letonia, Croația, Slovacia și Grecia.