Caută 
Video
Anchetă sociologică realizată de organizaţia Salvaţi Copiii Iaşi
Multe adolescente care rămân gravide nu-şi fac analizele recomandate
4 MIN
O anchetă sociologică privind condiţiile de viaţă şi sănătate ale copiilor şi ale mamelor cu copii sub cinci ani din mediul rural a fost prezentată ieri de organizaţia Salvaţi Copiii Iaşi. Aceştia au stat de vorbă cu 1.268 de mame de peste tot din ţară, pentru a afla care este nivelul de trai al acestora, cât de des apelează la servicii medicale înainte şi în timpul sarcinii şi dacă au fost vreodată informate în legătură cu necesitatea prezenţei la medic, dar şi dacă au avut parte de educaţie în acest sens.
Dintre persoanele cu care s-a stat de vorbă, 635 proveneau din familii defavorizate, 558 din gospodării cu statut mediu şi 75 erau mame minore. Conform analizei asociaţiei, s-a constatat că 5 din 10 mame cu vârsta sub 18 ani nu au fost niciodată la un control ginecologic. Cele mai multe dintre acestea provin din mediul rural şi fac parte din familie defavorizate. Dintre cele care s-au aflat măcar o dată în cabinetul unui ginecolog, 5 din 10 nu au făcut ecografiile recomandate în sarcină şi 6 din 10 gravide minore, respective 7 din 10 gravide care provin din familii defavorizate nu au făcut analizele recomandate de medic în timpul sarcinii. Sarcinile de la vârste atât de fragede sunt influenţate, spun reprezentaţii Salvaţii Copiii, de lipsa unui program concret de educare a tinerilor, dar şi a adulţilor în legătură cu gestionarea relaţiilor. 6 din 10 mame minore nu au avut niciodată acces la informaţii privind sănătatea reproducerii sau educaţie sexuală.
„Eu cred că ar trebui să se facă educaţia relaţiilor în şcoli, dar nu doar cu trimitere la partea medicală, cum s-a mai discutat până acum, căci există şi altceva într-o relaţie până la acea parte“, spune Corina Mighiu, psiholog şi coordonator al Centrul de Consiliere şi Sprijin pentru Părinţi şi Copii.
Lipsa de educaţie sexuală şi faptul că nu au beneficiat niciodată de sfatul unui medic specialist, măreşte considerabil şi numărul tinerelor care nasc cu câteva luni înainte de termen, rata naşterilor premature fiind în prezent de patru ori mai mare la tinere minore, decât la cere majore. Mai exact, 4 din 10 minore nasc prematur, de cele mai multe ori din cauza efortului fizic sau a îngrijirilor corespunzătoare. La acestea se adaugă şi 4 din 10 mame din gospodării defavorizate şi 3 din 10 mame minore care nu au fost controlate de ginecolog la ultima sarcină, pentru că „sunt de părere că dacă au mai avut o naştere. şi aceasta va fi similară“, după cum precizează psihologul Corina Mighiu.
Mamele tinere nu se prezintă nici la medicul de familie
Reticenţa mamelor nu este însă doar faţă de ginecolog, ci de serviciile medicale în ansamblu, căci 2 din 10 gravide minore şi 1 din 10 gravide defavorizate nu sunt înscrise la medicul de familie. De cele mai multe ori, spun cei de la Salvaţii Copiii, acestea motivează lipsa contactului cu sistemul medical prin probleme financiare, distanţa prea mare faţă de cel mai apropiat cabinet sau lipsa timpului. Tot acestea sunt motivele invocate şi în ceea ce priveşte vaccinarea copiilor, aceasta fiind mai scăzută cu aproximativ 10% în gospodăriile cu mame minore şi în cele defavorizate. Aproape jumătate dintre copiii nevaccinaţi rămân neprotejaţi din cauza refuzului părinţilor de a-i duce la doctor.
Nici în municipiul Iaşi situaţia fetelor sub 18 ani care rămân însărcinate şi a celor care provin din familii defavorizate nu este diferită, numărul tinerelor gravide fiind destul de ridicat.
„La început, când am început eu să lucrez în comuna Mironeasa, în 2008, două-trei cazuri ni se păreau multe, însă numărul acestora a crescut considerabil“, spune Liliana Tănase, asistent social al comunei.
Majoritatea tinerelor rămân însărcinate cu bărbaţi de peste 18 ani, mult mai mari decât ele, şi în 80-90% dintre cazuri acestea rămân împreună şi după naştere. Deşi nu se înregistrează cazuri frecvente de violenţă, autorităţile locale au început deja să acorde o atenţie mai mare cazurilor.
„La noi în comună sunt două-trei cazuri în care bărbaţi au fost condamnaţi la închisoare cu suspendare, dar în rest ajung la poliţie, li se deschide dosar penal, dar dacă mama alege să rămână în continuare cu concubinul şi au şi copii, nu se mai întâmplă nimic“, menţionează Liliana Tănase.
Aceasta spune că majoritatea tinerelor care rămân însărcinate provin din familii numeroase, defavorizate, şi că deşi acestea sunt încurajate să se prezinte la ginecolog, cele mai multe spun că nu-şi permit din punct de vedere economic.
În comuna Cepleniţa, conform asistenţilor sociali, cea mai mare problemă este lipsa de funcţionalitate a serviciilor medicale mobile. Deşi s-a constatat o creştere a frecvenţei medicale după diferite acţiuni ale medicilor pe teren, în zonă, faptul că în comună sunt doar doi medici de familie şi doi asistenşi medicali comunitari care trebuie să se ocupe de oamenii din cele patru sate, scade numărul acţiunilor la domiciliu. Astfel, creşte numărul tinerelor care rămân însărcinate, dar şi al celor care nu îşi aduc copiii periodic la cabinet, pentru consult şi vaccinare. Îngrijorător este faptul că şi organizaţiile neguvernamentale se luptă din ce în ce mai mult cu lipsa de fonduri pentru a putea să le vină în ajutor. Conform psihologului Mighiu, cei de la Centrul de consiliere pentru părinţi şi copii, proiect susţinut de Salvaţii Copiii, aceştia au început să-şi rărească deplasările în mediul rural pentru că nu mai dispun de foarte multe resurse.
