Partaj într-o familie înstărită cu case, șalupe și ponton după aventura soțului cu o prietenă comună: se ceartă de la linguri și măsuțe

Faptul că a rămas acasă pentru a avea grijă de copii a costat-o enorm pe o ieşeancă. La divorţ, soţul a cerut să-i revină 90% din bunurile comune, motivând că aportul femeii a fost minim, dată fiind diferenţa de venituri. Judecătorii i-au dat în bună măsură dreptate, stabilind ca 70% din valoarea bunurilor să-i revină prin partaj soţului. Femeia a câştigat apartamentul comun, dar va avea de plătit o diferenţă sub formă de sultă. Dezbaterile în cadrul procesului durează deja de 6 ani, discuţiile purtându-se până şi pentru cel mai mărunt lucru, analizându-se pentru fiecare cine l-a adus în casă şi în ce condiţii.

Marian şi Dana P. s-au căsătorit în august 1996, din căsnicie rezultând doi copii. Soţii s-au despărţit în 2013, după ce bărbatul s-a angajat într-o relaţie extraconjugală cu o prietenă de familie. Un an mai târziu s-a pronunţat şi divorţul, bărbatul recăsătorindu-se în 2016. Procedurile de partaj au început în 2015, aflându-se încă în desfăşurare. Foştii soţi având de împărţit un apartament cu patru camere şi trei balcoane în Păcurari, un teren de 2.500 mp în comuna Probota pe care sunt amenajate un foişor de lemn, un beci şi o magazie. Apartamentul a fost estimat în acţiunea lui Marian P. la o valoare de 80.000 de euro, la care s-ar adăuga 10.000 de euro, reprezentând valoarea electrocasnicelor şi mobilierului. Terenul din Probota a fost estimat la 8.000 de euro.

Soţul susţine că a câştigat de 12 ori mai mult decât soţia

În prima fază a procesului, care a avut loc la Judecătorie, bărbatul a apreciat valoarea totală a bunurilor comune la 106.850 lei. El a apreciat că pe parcursul căsătoriei, a contribuit cu peste 90% din veniturile familiei, din salarii, burse, granturi şi chirii. În perioada 1997-2012, a spus bărbatul, veniturile sale au cumulat 2,2 milioane lei lei, adică aproape 500.000 euro, în timp ce soţia sa, bugetară, a realizat în medie cel mult 200 de euro lunar, respectiv sub 40.000 euro în total.

Marian P. a propus ca apartamentul să-i revină soţiei, dar cu plata unei diferenţe, iar terenul din Probota, lui. De asemenea, el a cerut constatarea ca datorie comună a unei sume de 18.000 euro dintr-un credit contractat de cei doi, dar şi plata de către fosta soţie a jumătate din banii rambursaţi deja de el. O altă solicitare a fost decontarea a jumătate din chiria pe care a fost nevoit să o plătească în perioada 2013-2015, nemaifiind primit de soţie în apartamentul comun. Bărbatul a mai arătat că face parte din masa bunurilor comune şi suma de 8.850 euro reprezentând contravaloarea a "patru bunuri mobile" pe care le vânduse.

Cu cât s-a vândut pontonul şi barca?

În replică, Dana P. a afirmat că apartamentul este departe de a fi unul de lux, aşa cum era prezentat de fostul soţ. În fapt, locuinţa nu este izolată termic, balcoanele nu sunt închise, plouă în interior şi se află într-o stare avansată de degradare, valoarea sa fiind mult mai mică. Dimpotrivă, valoarea terenului din Probota ar depăşi cu mult estimarea făcută de bărbat. Foişorul este locuibil, terenul este racordat la reţeaua de apă, au fost plantaţi pomi şi s-a instalat un sistem de irigare prin picurare controlată computerizat. Creditul contractat în comun ar fi fost folosit în fapt doar de fostul soţ, banii fiind folosiţi pentru a salva de la executarea silită clădirile unde funcţiona universitatea la care lucra acesta. "Bunurile mobile" pe care bărbatul a afirmat că le-ar fi vândut cu 8.850 de euro şi nenominalizate de acesta ar reprezenta o casă plutitoare constând într-un ponton cu şase camere şi un motor Yamaha de 80 cai putere, scoase la vânzare de Marian P. pe OLX la 39.900 euro, respectiv 3.690 euro, ca şi într-o barcă de agrement şi remorca pentru transportul acesteia. Contractele de vânzare-cumpărare ar fi fost întocmite la sume derizorii. Femeia a cerut înlăturarea din masa de împărţit a unei măsuţe TV şi a unui set de două fotolii cu măsuţă care ar aparţine de fapt părinţilor săi.

Cu privire la veniturile soţilor, femeia a precizat că a lucrat în permanenţă, beneficiind ca funcţionar public de tichete de masă, sporuri, vacanţe plătite şi al 13-lea salariu. Chiar dacă soţul câştiga mai mult, el plătea o pensie alimentară pentru un copil rezultat dintr-o relaţie pasageră, se îmbrăca numai cu haine de firmă şi făcea cheltuieli importante în cursul deplasărilor "în interes de serviciu", care erau de fapt relaţii extraconjugale. Concluzia fostei soţii a fost că bunurile ar trebui împărţite în mod egal. Fiecare pretenţie a fostei soţii a fost contrazisă de Marian P., cu excepţia celei referitoare la piesele de mobilier primite de la socri.

Cum s-a ajuns la 70%-30%

Pentru clarificarea valorii reale a bunurilor disputate, au fost realizată mai multe expertize. Au fost audiaţi şi martori care să detalieze circumstanţele efectuării diverselor lucrări de investiţii la Probota, dar şi care să ateste gradul de implicare a soţilor în creşterea copiilor, acum adolescenţi. "Controversa părţilor s-a purtat asupra cotei de contribuţie la dobândirea bunului, cu privire la care instanţa apreciază că probatoriul administrat în cauză în sensul reţinerii unei cote de contribuţie diferenţiate la dobândirea bunurilor comune, respectiv 70% reclamantului-pârât şi 30% pârâtei-reclamante. La stabilirea cotelor de contribuţie la dobândirea bunurilor comune se va avea în vedere contribuţia efectivă a fiecăruia dintre foştii soţi la dobândirea bunului supus partajului. Cotele de contribuţie se vor determina nu numai în funcţie de aportul de ordin material la achiziţionarea bunurilor comune, aport indicat de nivelul veniturilor fiecărui soţ şi al mijloacelor materiale întrebuinţate, ci şi de munca prestată în gospodărie", au precizat magistraţii Judecătoriei.

Judecătorii au respins cererea bărbatului de a i se deconta chiria, întrucât acesta nu dovedise faptul că fosta lui soţie l-ar fi împiedicat efectiv să stea în apartamentul comun. Creditul a fost considerat comun de instanţă, dar judecătorii au apreciat că femeia trebuie să returneze doar 30% din suma rambursată până acum. Pentru ansamblul bunurilor, inclusiv apartamentul şi terenul, judecătorii au stabilit aceeaşi cotă de împărţire, cu ieşirea celor doi din indiviziune după plata unor sulte reciproce. Tot în proporţie de 70%-30%, au stabilit magistraţii, trebuie achitate şi cheltuielile de judecată.

Sentinţa Judecătoriei a fost atacată de Dana P. cu apel, acesta aflându-se pe rolul Tribunalului. Până acum, magistraţii acestei instanţe au amânat de cinci ori luarea unei decizii finale. Şi ieri, cauza a rămas în pronunţare.