Scăderea toleranței la glucoză, alături de glicemia bazală modificată, reprezintă anomalii ale reglării glicemice, situate între starea glicemică normală și diabet zaharat. Dacă alterarea glicemiei à jeun (pe nemâncate) se definește ca o glicemie à jeun cu valori între 110 – 125 mg/dl, scăderea toleranței la glucoză – prediabetul – reprezintă o valoare a glicemiei la 2 ore cuprinsă între 140 – 199 mg/dl, în urma efectuării testului de toleranță la glucoză cu 75g glucoză (TTGO). Cu alte cuvinte, prediabetul presupune faptul că în sânge există un nivel mai mare de zahăr decât în mod normal, dar nu suficient de mult încât să vorbim de diabet.

Scăderea toleranței la glucoză se caracterizează prin două anomalii evidențiate în timpul unui TTGO: creșterea rapidă și continuă a glicemiei, urmată de absența scăderii la normal după 2 ore.

Condiția de prediabet este asimptomatică. Simptomatologia clasică care sugerează instalarea diabetului zaharat include: poliurie, polidipsie, scădere ponderală, astenie, fatigabilitate, polifagie.

Riscul de apariție a diabetului zaharat tip 2 este determinat de insulinorezistența musculară și/sau hepatică precum și de afectarea secreției de insulină, istoria naturală a prediabetului fiind variabilă. Astfel, într-un interval de 3 până la 5 ani:

• aproximativ 25% dintre cazuri progresează către diabet zaharat;
• 50% rămân în stadiul curent;
• 25% revin la stadiul de glicemie normal.

Riscul de progresie spre diabet zaharat este mai crescut la vârstnici, supraponderali și obezi, dar și la persoanele care au și alți factori de risc asociați precum: obiceiuri alimentare nesănătoase, sedentarism, predispoziție genetică, diabet gestațional, sindrom de ovar polichistic.

Secreția redusă de insulină și insulinorezistența crescută ar putea identifica persoanele cu un risc mai mare de apariție a diabetului zaharat. În plus, chiar fără riscul de apariție a diabetului zaharat, statusul de „prediabet“ determină o creștere a riscului pentru boli cardiovasculare. De asemenea, anomaliile metabolice asociate cu semne de insulinorezistență contribuie la creșterea riscului cardiovascular.

Studii recente au arătat faptul că la persoanele cu scăderea toleranței la glucoză pot apărea modificări microvasculare retiniene și, mai rar, renale asemănătoare cu cele din diabetul zaharat.

Prediabetul este o condiție medicală din ce în ce mai prezentă, un semnal de alarmă în măsură să conducă la schimbarea stilului de viață. Pentru că, în general, prediabetul este asimptomatic, de multe ori acesta nu este diagnosticat. Lipsa unei diagnosticări poate conduce la apariția diabetului zaharat de tip 2. O corectă diagnosticare a acestei afecțiuni, un stil de viață sănătos și un tratament adecvat reprezintă modalități de vindecare și de stopare a evoluției spre diabet.

Pentru programarea unei consultații, aveți la dispoziție numărul 0232.920, Call Center Arcadia, și www.arcadiamedical.ro.