Caută 
4 MIN
Video
În plină criză economică provocată de pandemia de coronoavirus, pe masa judecătorilor ieşeni se află un dosar prin care angajaţii unei instituţii publice cer reanalizarea salariilor şi aducerea lor la nivelul celor plătite în structura-mamă din Bucureşti. În esenţă, se urmăreşte o majorare semnificativă, pentru unele posturi şi funcţii fiind vorba de creşteri de până la 40%. Dacă, în final, angajaţii vor avea câştig de cauză, printre puţinii care nu vor vedea niciun leu în plus se va afla chiar directorul instituţiei. Fost şef al Biroului Arhivă şi neafiliat sindicatului, el nu a fost inclus în acţiunea iniţială. Cererea sa de intervenţie principală, prin care solicita practic să fie inclus pe lista reclamanţilor, a fost respinsă.
Procesul dintre sindicaliştii Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, pe de o parte, şi Oficiul de Cadastru, Agenţia Naţională de Cadastru (ANCPI) şi Ministerul Dezvoltării Regionale căreia aceasta îi este subordonată, pe de altă parte, a demarat în aprilie 2018.
La acea dată, 55 de angajaţi ai Oficiului au solicitat ca salariile lor să fie stabilite la nivelul maxim de salarizare din cadrul ANCPI pentru aceeaşi funcţie, grad, treaptă şi gradaţie, precum şi plata diferenţelor salariale rezultate, actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală.
Sindicaliştii au apreciat că Oficiul de Cadastru a apreciat în mod eronat că prevederile corespunzătoare ale legii privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice s-ar referi exclusiv la personalul din aparatul de lucru al Parlamentului şi din celelalte instituţii publice.
Replica conducerii
De partea cealaltă, conducerea OJCPI a cerut respingerea acţiunii, invocând mai multe excepţii. Astfel, reprezentanţii Oficiului au invocat faptul că sindicatul nu ar fi reprezentativ conform legii, că nu s-a dovedit că reclamanţii chiar ar fi membri de sindicat, ori că a lipsit procedura prealabilă administrativă.
Cu alte cuvinte, sindicatul ar fi trebuit să negocieze cu conducerea înainte de a demara acţiunea în instanţă. Pe fondul problemei ridicate de sindicalişti, conducerea instituţiei a arătat că nu a făcut altceva decât să aplice legea, în limitele bugetului de care dispune, achitarea drepturilor băneşti fiind făcută pe sursele de finanţare aprobate de către Agenţia Naţională.
Nu în ultimul rând, OJCPI a arătat că sindicaliştii nu menţionaseră concret cât vor.
„Nu putem fi obligaţi la plata retroactivă a unor drepturi de natură salarială nedeterminate în condiţiile în care la nivelul instituţiei noastre nu a existat şi nu există o grilă cu salariile de bază maxime pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, la nivel naţional, iar reclamanţii nu au făcut dovada faptului că au fost salarizaţi inferior la nivel de OCPI laşi, prin raportare la ANCPI”, se menţionează în întâmpinarea depusă de conducerea Oficiului.
Această ultimă problemă a fost soluţionată parţial pe parcursul evoluţiei dosarului, acesta fiind completat cu detaliile concrete referitoare la funcţiile şi salariile vizate a căror lipsă fusese reproşată de reprezentanţii OJCPI. În marea lor majoritate, aceste informaţii au fost anonimizate, nefiind disponibile în varianta accesibilă public a dosarului.
Totuşi, din datele rămase rezultă diferenţele salariale reclamate de sindicalişti în acţiunea lor. Astfel, un registrator I de carte funciară are un salariu de bază de 3.198 lei la Iaşi, dar de 4.204 lei la sediul central al Agenţiei. Un consilier cadastru IA este plătit cu 3.973 lei la Iaşi, ajungând la un maxim de 5.787 lei la Bucureşti.
Un asistent registrator principal primeşte 2.835 lei la Iaşi şi 3.628 lei la Bucureşti. Funcţii precum „consilier IA” sau „consilier cadastru I” au niveluri de salarizare comparabile. Salariul de bază al unui director din cadrul ANCPI pleacă de la 8.043 lei, ajungând la 9.460 lei. Cifrele nu includ sporurile care se adaugă pentru obţinerea salariului brut.
În analiza speţei, magistraţii Tribunalului s-au raportat cu precădere la două Decizii în interesul legii emise de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în interpretarea legislaţiei din domeniul salarizării sectorului bugetar.
Acestea extindeau interpretarea dată sintagmei legale „salarizat la acelaşi nivel” în cadrul „aceleiaşi autorităţi sau instituţii publice” şi către filialele din teritoriu a instituţiilor centrale.
„Tribunalul apreciază că solicitarea reclamanţilor de acordare a drepturilor salariale reprezentând diferenţa între salariile cuvenite ca urmare a aplicării nivelului maxim de salarizare din cadrul ANCPI pentru aceeaşi funcţie/grad/treaptă şi gradaţie şi salariile efectiv achitate reclamanţilor este justificată în contradictoriu cu pârâtul OCPI Iaşi, motiv pentru care se va admite acţiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât”, au precizat judecătorii.
Recurs
Sentinţa a fost atacată în faţa Curţii de Apel de conducerea OJCPI. Aceasta a invocat faptul că sindicatul nu a indicat concret cuantumul drepturilor salariale solicitate pentru fiecare salariat în parte. În plus, pentru doi arhivari şi un muncitor calificat nu au fost identificate alte salarii similare în cadrul ANCPI, neputând fi efectuate niciun fel de majorări.
De asemenea, cum atribuţiile oficiilor judeţene de cadastru nu sunt aceleaşi cu cele ale Agenţiei, nu se poate impune plata la acelaşi nivel. O bună parte dintre argumentele aduse în apel de reprezentanţii OJCPI au fost respinse de magistraţi.
Totuşi, ei au considerat că soluţia corectă este ca salariile plătite la Iaşi să fie duse la acelaşi nivel cu cele din restul ţării, nu din instituţia centrală de la Bucureşti.
„Reţine instanţa de apel faptul că salariaţii din OCPI Iaşi sunt îndreptăţiţi să primească drepturi salariale la nivelul maxim aflat în plată pentru aceeaşi funcţie/grad/treaptă şi gradaţie în cadrul tuturor oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară din ţară”, au conchis magistraţii. Decizia Curţii de Apel, adoptată luna trecută, se află încă în termenul de recurs.
