Record negativ absolut: absenteism istoric ieri la Iaşi

Ieşenii au evitat să iasă în număr mare la alegerile legislative pentru a-i legitima pe următorii 17 reprezentanţi ai Iaşului în Parlament. Potrivit datelor Autorităţii Electorale Permanente (AEP), prezenţa în judeţul Iaşi a fost cea mai mică din istoria ultimilor 30 de ani la acest tip de scrutin, precedentul minim fiind înregistrat în anul 2008. Conform informaţiilor centralizate la ora 21.00, prezenţa a fost de 26,7%, respectiv 210.642 de alegători. În 2016, prezenţa a fost de 34,4%, atunci când peste 257.000 de persoane îşi exprimau opţiunea de vot.

Rezultă, astfel, că peste 46.600 de alegători nu au mai venit ieri la urne faţă de acum patru ani. Cea mai mare diferenţă a fost în mediul urban (un minus de peste 33.600 de persoane) faţă de rural (un minus de 13.000 de persoane). Totuşi, dacă ne raportăm la orice tip de scrutin, prezenţa de ieri nu este cea mai mică, recordul negativ fiind în continuare la cele două scrutine europarlamentare din 2007 şi 2009. Singurul segment în care a fost înregistrată o creştere a prezenţei a fost cel al tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani.

Care a fost dinamica de vot

În primele două ore ale votului, în judeţul Iaşi prezenţa era mai mare faţă de intervalul similar de la parlamentarele din 2016. Acest lucru s-a dovedit a fi o excepţie: în tot restul zilei, au fost scăderi pe linie, şi, în final, numărul de votanţi a fost inferior celui de acum patru ani.

Până la orele amiezii, orăşenii au ieşit în număr mai mare faţă de restul teritoriului, în tendinţa naţională de intenţie de vot. În schimb, după ora 13, raportul s-a inversat: numărul votanţilor din comune a început să crească şi, în doar două ore, l-a depăşit pe cel al alegătorilor care se prezentau la urne în oraşe şi municipii. În final, urbanul şi-a reintrat în „drepturi“ chiar în ultimă oră a procesului de votare, când a depăşit din nou, ca număr de votanţi, mediul rural. În final, în oraşe şi municipii s-au prezentat 105.836 de persoane, iar în comune au fost înregistrate 104.806 de voturi.

În municipiul Iaşi, prezenţa a fost de 27,7% (88.777 de alegători de urne). În judeţ, cea mai mare prezenţă a fost în Coarnele Caprei (55%), Costeşti (46,7%), Aroneanu (39,8%), Valea Lupului (38,4%) şi Schitu Duca (38%). La polul opus au fost comune precum Grajduri şi Moşna (ambele cu câte 7,7%) şi Scânteia (10%). După numărul de voturi, indicator care contează decisiv în atribuirea mandatelor de parlamentar, cinci comune din zona periurbană a Iaşului au avut o prezenţă mai bună decât în oraşele Târgu Frumos, Hârlău sau Podu Iloaiei. Este vorba despre Miroslava, Ciurea, Holboca, Valea Lupului şi Tomeşti (între 3.000 şi 6.100 de voturi înregistrate în fiecare dintre comunele enumerate). În ceea ce priveşte fluxul de votanţi, cei mai mulţi alegători au venit la urne în intervalul orar 12.00 – 13.00, respectiv 366 de alegători/minut (media pe judeţ). Exact acelaşi interval orar a fost vârful de prezenţă şi în 2016, dar atunci erau înregistraţi 480 de votanţi/minut. La polul opus a fost ultima oră a procesului de votare, cu un flux de sub 80 de alegători/minut. Pe segmente de vârstă de remarcat că singura categorie de persoane care s-a prezentat într-un număr mai mare la vot faţă de 2016 a fost formată dintre tinerii de 18 – 24 de ani (o creştere de aproape 1.000 de votanţi).

Potrivit datelor Autorităţii Electorale Permanente (AEP), prelucrate de „Ziarul de Iaşi“, pe celelalte segmente de vârstă au fost scăderi pe linie la prezenţă, în special în rândul persoanelor de peste 45 de ani: nu mai puţin de peste 36.000 de alegători incluşi în această categorie de vârstă nu s-au mai prezentat ieri la urne. Pentru segmentul 18 – 44 ani, absenteismul faţă de 2016 a însemnat circa 10.000 de voturi. Alegerile parlamentare de ieri au consemnat cea mai mică prezenţă din istoria scrutinelor de acest fel din ultimii 30 de ani – precedentul minim a fost în anul 2008, când erau înregistrate în judeţ circa 250.000 de voturi, respectiv circa 36% din totalul populaţiei de atunci. În schimb, dacă ne raportăm la orice tip de scrutin de după Revoluţie, absenteismul cel mai mare a avut loc la alegerile europarlamentare din 2009 şi, respectiv, 2007.