Potrivit calendarului bugetar prevăzut de Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, Guvernul ar fi trebuit să depună la Parlament încă de la data de 15 noiembrie, proiectul legii bugetare pentru anul viitor. Excepția este dată doar de situația anilor cu alegeri generale parlamentare în ultimele trei luni ale anului, când avem de-a face cu alte coordonate calendaristice.

Anul acesta însă, s-ar fi impus ca Ministerul Finanţelor, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite şi a bugetului propriu, să elaboreze proiectul legii bugetare și să-l depună la Guvern pentru prima lectură, până la data de 30 septembrie. Propunerile din partea ordonatorilor principali de credite pentru proiectul de buget şi anexele la acesta, au la bază Scrisoarea-Cadru privind contextul macroeconomic, metodologia de elaborare a proiectelor de buget pe anul 2023 şi a estimărilor pentru anii 2024-2026, precum şi limitele de cheltuieli stabilite, cu luarea în considerare a evoluției anumitor indicatori macroeconomici (https://mfinante.gov.ro/documents/35673/8514985/Scrisoareacadrubuget2023.pdf). Indicatorii respectivi sunt redați în Tabelul 1.

Proiectul legii în discuție necesită (și) definitivarea raportului privind situaţia macroeconomică pentru anul bugetar 2023 şi proiecţia acesteia pentru intervalul 2024-2026. Să fi fost pus pe masa Legislativului până la data de 15 noiembrie a.c., textul normativ în discuție presupunea ca la acel moment să fie armonizat (și) cu prognozele de toamnă ale Comisiei Naţionale de Prognoză. Trenarea acestor lucrări/demersuri premergătoare adoptării legii bugetului de stat pentru anul viitor este explicabilă din mult mai multe motive decât dificultățile generate de crizele suprapuse traversate în această perioadă. Să amintim că Guvernul a finalizat a doua rectificare bugetară din anul în curs (prima a avut loc în urma adoptării O.G. nr. 19/2022, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 821 din 19 august 2022), abia la 18 noiembrie.

La această dată a fost publicată O.U.G. nr. 160/2022 cu privire la a doua rectificare a bugetului de stat pe anul 2022 (Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1115 din data de 18 noiembrie 2022). Este notabil faptul că ultima rectificare a fost pozitivă, având în vedere o creștere a veniturilor bugetului general consolidat cu 500 mil. lei, deficitul bugetar scăzând de la 5,84% la 5,74%. Ne apropiem astfel întrucâtva de cele stabilite prin recomandarea Consiliului UE din 3 aprilie 2020 în vederea încetării situaţiei de deficit public excesiv în care ne situăm încă dinaintea pandemiei (deficitul ESA a depășit pragul stabilit de reglementările europene de 3% din PIB în anul 2019). Cunoaștem deja, potrivit acesteia România ”trebuie să pună în aplicare în mod riguros măsurile necesare pentru corectarea deficitului excesiv”.

Doar că, fie elaborată și aprobată până la finele acestui an, ori chiar ”împinsă” pentru la anul, legea bugetului de stat aferentă anului 2023 trebuie să ia în considerare multiple aspecte prodisciplină bugetară. Între acestea, cea ma importantă este ”traiectoria de ajustare asumată de țara noastră prin intermediul Programului de convergență 2022-2025, care prevede ca deficitul bugetar (în termeni ESA) să nu depășească 8% din PIB în 2021, 6,2% din PIB în 2022 și respectiv 4,4% din PIB în 2023.” (https://mfinante.gov.ro/documents/35673/5553347/nfproiectOUGmasirifiscbug_29112022.pdf). Astfel stand lucrurile, la ceea ce trebuie să ne așteptăm în materie de decizie/politică bugetară este concentrarea masivă pe două direcții: limitarea creșterii cheltuielilor permanente (dacă nu chiar înghețarea ori scăderea acestora) și îmbunătățirea semnificativă a colectării creanțelor fiscale.