Salariaţii din învăţământ cer ca structura anului şcolar să fie fixă

marți, 28 ianuarie 2020, 13:12
4 MIN
 Salariaţii din învăţământ cer ca structura anului şcolar să fie fixă

Salariaţii din învăţământ au dezbătut în această lună modul în care este organizat şi modul în care funcţionează sistemul educaţional din România şi au identificat elemente pozitive ce trebuie să se regăsească şi în viitor, dar au propus şi măsuri care să corecteze, optimizeze desfăşurarea activităţii intructiv-educative.

Astfel, profesorii au ajuns la concluzia că anumite aspecte trebuie modificate pentru ca sistemul de învăţământ să fie unul performant şi previzibil.

1. Aspecte ce trebuie schimbate:

Analiza calitativă a propunerilor personalului din învăţământul preuniversitar cu privire la elementele ce trebuie schimbate a evidenţiat următoarele măsuri:

• Structura anului şcolar să fie fixa cu începere pe 15 septembrie şi încheiere pe 15 iunie;

• Să existe o strategie pe termen lung pentru sistemul de învăţământ astfel încât să nu mai apară pe parcurs schimbări nedocumentate, fără analize de impact odata cu schimbarea Ministrului Educaţiei.      

• Este imperios necesară diminuare numărului de elevi la clasă, în general, şi la clasele în care sunt elevi cu CES, în special;

• Se impune depolitizarea învăţământului pe toate palierele. Conducerea şcolilor să fie stabilită printr-un concurs riguros care să elimine orice urmă de subiectivitate sau să fie aleasă de către colegi;

• Sunt necesare schimbări majore la nivelul infrastructurii, să se asigure condiţii optime de desfăşurare a activităţii didactice pentru elevi şi profesori;

• Să se asigure materiale şi mijloace didactice moderne care să permită un act educativ atractiv şi de calitate;

• Să fie un calendar fix de desfăşurare a examenelor naţionale, fără schimbări de niciun fel pe parcurs;

• Liceele tehnologice să aibă BACALAUREAT diferenţiat. Acestea au module tehnice care nu se regăsesc în niciun fel, deşi sunt foate importante şi au un număr mare de ore alocat;

• Cursurile de perfecţionare pentru cadrele didactice să fie gratuite. În momentul de faţă sunt scumpe, suportate de beneficiari şi sunt o adevărată afacere pentru furnizori;

• Programele să fie aerisite şi conţinuturile să fie în pas cu evoluţia societăţii prezente şi viitoare;

• Să fie posibilă pensionarea la 60 ani sau chiar mai puţin şi să continue doar cine îşi doreşte acest lucru;

• Fără medii sub 5 la admitere în licee;

• Să existe tranşe de vechime şi peste 25 ani remunerate corespunzator;

• Să dispară obligativitatea serviciului în şcoală efectuat de profesori şi securitatea elevilor

şi profesorilor să fie asigurată de personal specializat;

• Să se implementeze o debirocratizare reală, semnificativă, nu eliminând 5 elemente care sunt nesemnificative prin comparaţie cu numărul uriaş rămas;

• Evaluarea profesorilor să se facă pe criterii obiective la final de an ţinând cont de progresul elevilor la clasă şi de condiţiile socio economice, mediul familial pe care aceştia le au. Trebuie evitată fuga" după hărtii".

– Rolul ARACIP şi al cercurilor pedagogice trebuie reconsiderat.

• Cabinetele şi laboratoarele să fie dotate corespunzător;

• Să fie angajat personal specializat pentru pază, curăţenie, etc;

• Telefoanele mobile să fie depozitate în timpul orelor în locuri special amenajate.

– Scăderea normei de predare la 16ore pentru cadrele didactice care au sub 25 ani vechime, 14 pentru cei cu peste 25 ani, 12ore pentru cei din învăţământul special;

– Posibilitatea de a coborâ sub limitele de mai sus (flexibilizarea normei didactice acolo unde nu avem condiţii) şi completarea cu alte activităţi:non formale, extracurriculare, etc.

– Introducerea facultativă a orelor de educaţie sexuală de la clasa aVIIIa.

– Renunţarea la finanţarea per/elev.

– Acordarea învăţământului a 6 % din PIB conform legii.

2. Aspecte pozitive ce trebuie menţinute

Personalul din învăţământul preuniversitar românesc a identificat şi elemente pozitive care trebuie menţinute:

• Menţinerea titulaturii în învăţământ;

• Obiectele de cultură generală;

• Învăţământul obligatoriu până în clasa a 10-a;

• Fără educaţie gender în şcoală ca şi până acum;

• Liceele teoretice funcţionează şi trebuie menţinute la nivelul actual;

• Acces gratuit la educaţie, dar în mod real astfel încât fiecare copil să aibă cele mai bune

condiţii de desfăşurare a activităţii didactice indiferent de şcoală;

• Notarea cu calificative la învăţământul primar;

• Camerele de supravehere folosite la examenele naţionale;

• Evaluarea Naţională şi repartiţia computerizată.

– Identificarea bolilor profesionale specifice sistemului şi elaborarea unei legislaţii cu drepturi conexe.

Studiul a fost realizat pe pagina de facebook USLIP IAŞI NEWS şi pe principalele grupuri de facebook educaţionale: FSLI GRUP EXCLUSIV, USLIP IAŞI – GRUPUL MEMBRILOR DE SINDICAT, ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR

Comentarii