Caută 
3 MIN
Ca urmare, apar semne de întrebare în privinţa monitorizării acestora, dar şi în privinţa respectării regulilor de carantină. Unii dintre aceştia ajung ulterior în stare gravă la spital.
10% dintre cei care prezintă suspiciuni de infecţie cu noul coronavirus refuză să se testeze. Avertismentul este dat de şeful Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Iaşi, Vasile Cepoi.
În acest sens, există semne de întrebare şi asupra monitorizărilor făcute de medicii de familie, precum şi ale medicilor infecţionişti, dar şi în privinţa respectării condiţiilor de carantină din partea persoanelor suspecte dar nedeclarate, în cazul în care au fost contacţi direcţi ai unor pacienţi deja pozitivi. Drept urmare, mulţi din acest procent ajung în stare gravă la spital.
Având în vedere nevoia de creştere a numărului de testări pentru infecţia cu noul coronavirus, prin Ordinul MS 180/2020 medicii de familie au trecut şi ei pe prima linie a frontului.
Pentru că aceştia nu dispun de mijloace de protecţie sanitară în cazul recoltărilor, DSP a căutat soluţii şi a găsit sprijin la două asociaţii, respectiv la Asociaţia Ambulanţa Life şi la Salvatorii voluntari 4×4, care au pus la dispoziţie maşini pentru deplasarea echipajelor de recoltare a probelor în teren.
“Acest lucru era necesar pentru a degreva activitatea SAJ, care este şi aşa sufocat de solicitări. Pe lângă cele două asociaţii, ne spijină şi ISU cu două maşini şi DAS cu o maşină. Am reuşit să facem 13 echipaje pentru săptămâna de lucru şi 4-5 echipaje pentru weekend-uri şi sărbătorile legale. Şi numărul recoltărilor a crescut foarte repede. Dacă înainte de ajutorul venit recoltam 1.400 -1.600 de probe zilnic, acum am ajuns deja la 2.000”, a declarat Vasile Cepoi, directorul DSP Iaşi.
Acesta a adăugat însă că deocamdată nu s-a ajuns la capacitatea maximă de testare, şi asta nu datorită personalului insuficient sau al dotării.
“Am putea ajunge la 3.000 de testări pe zi, dar situaţia nu e chiar aşa. Procesul de testare se petrece în felul următor. Pacientul suspectat de medicul de familie că ar avea această boală contagioasă este luat în evidenţa acestuia. Pe numele pacientului, medicul de familie emite o cerere de testare, care ajunge la SAJ. Echipele pe care le-am organizat noi merg la SAJ, serviciu care face şi coordonarea în teren. Înainte de plecare, însă, se dă un telefon pacientului respectiv. 10% dintre cei a căror cerere este înscrisă fie nu răspund la telefon, fie refuză direct recoltarea. Nu avem o explicaţie obiectivă. Putem intui că ar fi vorba de teamă sau intervine chiar refuzul de a crede că este bolnav”, a mai adăugat Vasile Cepoi.
O altă problemă remarcată de conducerea DSP Iaşi este colaborarea dintre toţi medicii de familie şi medicii infecţionişti.
“Încercăm să întărim colaborarea dintre medicii de familie şi cei infecţionişti pentru a se manageria toate cazurile de COVID pe de listele medicilor, având în vedere că incidenţa cazurilor este de peste 300 pe zi, în medie. Şi nu pot fi internaţi toţi, şi aici mă refer la cei asimptomatici, dar şi la cei cu simptome uşoare de boală şi pentru care, dat fiind aglomeraţia din spitale, soluţia este monitorizarea la domiciliu. Aici apare riscul ca ei să ajungă prea târziu la spital, şi evoluţia bolii să fie una dificilă. De aceea încercăm să stabilim un mecanism prin care fiecare medic de familie să poată colabora cu un medic infecţionist cu care să stabilească momentul optim pentru preluarea unor pacienţi la spital, atunci când este nevoie”, a mai spus Vasile Cepoi.
