Sultanul usturoiului. Povestea rețelei de cărăuși ce tranzitau peste graniță zeci de tone cu sacoşa

Un irakian naturalizat în România şi cinci ieşeni au pus la cale o afacere cum nimeni nu se mai gândise până la ei. Grupul a acţionat timp de doar trei luni, în Iaşi şi Bucureşti, investigatorii intrând pe fir de la bun început şi interceptându-le convorbirile telefonice. Ancheta procurorilor a durat mai bine de 5 ani, după care Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a trimis dosarul în instanţă sub acuzaţia principală de "constituire de grup infracţional organizat". La o primă sentinţă s-a ajuns abia anul trecut, la peste un deceniu de la comiterea faptelor. Magistraţii Tribunalului au dat doar condamnări cu suspendare, decizia finală aparţinând Curţii de Apel. Aproape incredibil este "obiectul muncii" reţelei de traficanţi: usturoi moldovenesc şi cartofi franţuzeşti.

Depozite la Leţcani, Horpaz şi Iaşi

Grupul s-a constituit în septembrie 2010, centrul operaţional fiind depozitul deţinut în Afumaţi, la intrarea în Bucureşti, de către Muhanad Albulridha Sultan al-Mohammed, iar puncte de lucru fiind organizate într-un garaj din Leţcani, un depozit din Horpaz şi altul din complexul Tamaz. Ideea se baza pe reglementările micului trafic de frontieră cu Republica Moldova. La frontiera estică a României este limitată drastic şi supravegheată introducerea tutunului şi alcoolului, ca şi a produselor alimentare perisabile, dar prevederile în domeniul fructelor sau legumelor sunt mult mai relaxate. Aşa că grupul s-a orientat spre un produs agricol cu volum mic şi valoare relativ mare: usturoiul. Reglementările vamale permit introducerea în ţară a cel mult 15 kg de usturoi, aşa că traficul s-a făcut la cel mai propriu mod cu sacoşa şi geanta de rafie, cu autocarul. Cetăţeni moldoveni treceau graniţa şi de 10-15 ori pe zi, transportând diverse cantităţi de usturoi, într-un mod aparent legal. La orice s-ar fi gândit vameşii, numai nu la faptul că chiar dacă toţi ieşenii s-ar fi apucat de împănat slănină, pus murături sau făcut mujdei, cantitatea adusă într-o singură zi ar fi depăşit cu mult necesarul. La un singur transport se aduceau în total 150-200 kg.

Usturoiul adus de moldoveni era ţinut în cele trei depozite din Leţcani, Horpaz şi Iaşi, pentru se aduna o cantitate suficientă, de regulă între 3 şi 10 tone. Apoi era transportat cu microbuzul până la depozitul lui Sultan al-Mohammed. Un membru al grupului asigura, pentru situaţia vreunui control pe traseu, facturi care atestau în fals că usturoiul ar fi fost cumpărat de pe piaţa comunitară. Facturile false erau emise strict pentru durata transportului, fără a fi înregistrate în contabilitatea vreunei firme.

Transport interceptat

Măsura devenise necesară, deoarece, la începutul lui noiembrie 2010, un transport fusese oprit de poliţie chiar la ieşirea din Iaşi, iar un altul, în Vaslui. Şoferul prezentase, din proprie iniţiativă, o factură, dar aceasta era evident falsă şi întocmită pe o firmă aflată în faliment. Poliţiştii vasluieni au sechestrat marfa şi au predat-o lichidatorului firmei respective. Usturoiul confiscat a fost până la urmă recuperat de un membru al grupului, Mihai Ovidiu Lungu, care a prezentat de urgenţă un aviz de însoţire a mărfii şi facturi care atestau în fals achiziţionarea usturoiului din Slovacia, susţinându-se că a fost vorba de o neînţelegere. A fost necesară chiar şi o plângere penală formulată prin avocat împotriva administratorului judiciar al firmei falimentare pentru ca încărcătura de usturoi să poată fi recuperată. "Recepţia usturoiului la Afumaţi era realizată, de cele mai multe ori, personal de către Sultan al-Mohammed, care o descărca la depozitul său din complex, iar în unele cazuri marfa era descărcată direct în autovehiculele puse la dispoziţie de acesta, paletată şi transportată imediat către alţi clienţi, în vederea revânzării. Pentru fiecare transport, acesta plătea în numerar contravaloarea usturoiului, fie chiar în momentul recepţiei, fie după câteva ore, interval de timp in care marfa era deja pusă la vânzare", se menţionează în rechizitoriul DIICOT.

Din 15 septembrie 2010, când au început interceptările telefonice, a fost introdusă în ţară o cantitate totală de 58,29 tone de usturoi, procurorii apreciind că ar putea exista şi cantităţi suplimentare. Prin neplata TVA şi a taxelor vamale, prejudiciul total adus bugetului de stat s-a ridicat la 740.000 lei.

Din cartofii aduşi din Franţa se "câştiga" TVA-ul

În noiembrie 2010, gruparea şi-a extins operaţiunile, începând să aducă şi cartofi, dar nu din Republica Moldova, ci din Uniunea Europeană, îndeosebi din Franţa. Au fost organizate 9 transporturi, aducându-se în total 179,5 tone de cartofi, în valoare de peste 127.000 lei. Marfa era achiziţionată pe o firmă paravan şi revândută imediat unei alteia, controlată tot de membrii grupului. "Societatea care a achiziţionat intracomunitar legumele, în urma «revânzării» pe teritoriul naţional ar fi trebuit să colecteze TVA şi să îl plătească la bugetul naţional (taxă care nu a mai fost plătită vreodată), iar a doua societate «achizitoare» din România se înregistra cu TVA deductibil (evitând, astfel, plata acestei taxe, care era «plasată» primei societăţi) şi comercializa mai departe bunurile", au explicat procurorii operaţiunea. În acest mod, statul a fost prejudiciat de alţi 40.200 lei, reprezentând TVA neplătit.

Cei 6 membri ai grupului au fost trimişi în judecată în faţa Tribunalului ieşean. Unul singur, Ionuţ Mihai Cioclu, a fost condamnat cu executare, la 4 ani de închisoare. Aceasta însă, doar pentru că era recidivist, iar eliberarea condiţionată i-a fost revocată. Alţi trei membri ai grupului au fost condamnaţi la pedepse cuprinse între 10 luni şi 2 ani cu suspendare. Capul român al reţelei, Mihai Ovidiu Lungu, a fost condamnat la 3 ani de închisoare, cu suspendarea executării pe durata unui termen de supraveghere de 6 ani. "Sultanul" Mohammed a primit o condamnare de 2 ani şi 6 luni de închisoare, cu suspendarea executării pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani şi 6 luni. Atât inculpaţii, cât şi procurorii şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice au contestat sentinţa, dosarul intrând pe rolul Curţii de Apel. Primul termen al apelului va avea loc pe 16 iunie.

Cititi si: Filiera usturoiului, din Republica Moldova pina in hipermarketurile din Romania