Summitul Esports de ieri, de la Palatul Culturii: nume grele din întreaga ţară au pariat pe Iaşi. Câteva anunţuri inedite

“Avem IT şi la Timişoara, şi la Cluj, şi la Bucureşti şi la Braşov, dar niciunul dintre aceste oraşe nu este atât de hotărât să nişeze această industrie de IT pe ceva specific. Noi am luat-o înainte. Este important de spus că noi încercăm să creăm un ecosistem aici, la Iaşi. Încercăm să facem un master de Esports la Facultatea de Economie şi Administrarea afacerilor şi suntem avansaţi cu documentaţia din acest punct de vedere, ţinem legătura cu mediul de business”, a spus, încă de la deschiderea Summitului Esports, Daniel Juravle, viceprimarul Iaşului.

Ce va câştiga Iaşul din acest punct de vedere, se va vedea în următorii ani, promite viceprimarul, care se aşteaptă ca mediul de business să primească în anii următori un impuls important din partea companiilor creatoare de jocuri, care şi-ar putea stabili sediul la Iaşi.

“Pentru foarte mulţi, România va începe să însemne Iaşi”, crede şi Tudor Dăescu, preşedinte Esports Summit, care a adăugat: „Esports-ul este partea sexy a gamingului. Iată că România produce jocuri. Este industria creativă cea mai bănoasă din România, aduce cei mai muţi bani la bugetul ţării, industria dezvoltatoare de jocuri produce 312 milioane de dolari anual şi are 7.000 de oameni angajaţi. Şi, nu ştiu dacă ştiţi, dar FIFA (jocul) se face în Cotroceni, în spate la Romexpo, iar zeci de milioane de oameni din lumea întreagă joacă aceste jocuri făcute la Romexpo. Iar aici, la Iaşi s-a făcut acum câţiva ani Frozen Free Fall pentru Disney şi au avut cred vreo 4 milioane de downloaduri doar în prima săptămână. Un joc făcut la Iaşi”.

Piaţa consumatorilor de jocuri electronice din România nu e deloc de neglijat, au atras atenţia personalităţile invitate pe scena summitului de la Iaşi. “Vorbim de o piaţă cu 7,98 milioane de oameni cu vârste între 15 – 64 de ani care se joacă video games. Şi vorbim de 15 – 64 ani pentru că a fost greu pentru cei care au făcut studiul să-i cuprindă şi pe cei cu vârste între 5 – 15 ani, pentru că trebuiau acorduri speciale din partea părinţilor. Dar dacă ne gândim că cei între 5 şi 15 ani sunt trei milioane în România, dacă doar un milion se joacă, atunci avem nouă milioane de oameni din România care se joacă. De asta avem şi politicul alături de noi, a mai spus Tudor Dăescu.

Despre amploarea campionatului mondial de esports a vorbit Vlad Marinescu, preşedintele Federaţiei Internaţionale de Esports: “Avem 130 de ţări membre unde sunt federaţii naţionale, care vor veni la Iaşi. Şi dintre aceste ţări, mai mult de jumătate sunt deja recunoscute de ministerele de sport sau de comitetele olimpice”.

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), care l-a chemat de dimineaţă pe primarul Iaşului, Mihai Chirica, pentru a-i comunica o nouă încadrare juridică în dosarul “Veranda”, a încurcat puţin programul evenimentului. Edilul trebuia să vorbească în deschidere, însă a ajuns la Palatul Culturii, acolo unde avea loc Summitul Esports, cu o jumătate de oră întârziere, fără vreun semn, totuşi, că procurorii i-ar fi stricat în vreun fel ziua.

“Nu şi-a mai asumat un campionat mondial nicio altă administraţie publică. S-au mai făcut campionate de tenis, dar nu mondiale, s-au mai făcut şi altele, dar nu noi ne-am asumat, nu noi am fost principalul motor. Nu este nici federaţia de e-sport, pentru că ea nu există, nu este Ministerul Tineretului şi Sportului, este Municipiul Iaşi promotorul acestui sport în Europa în momentul de faţă. Iaşul este oraşul cu cea mai mare rată de creştere a acestei industrii IT din România în ultimii cinci ani, este oraşul care a reuşit să deschidă cel mai mare complex de birouri, lucrurile au o fermentaţie mai aparte aici”, a spus Mihai Chirica.

De fiecare dată când vorbim de jocurile video, pare că vorbim de lucruri neserioase. Dar dacă este să analizăm, vorbim de foarte mulţi bani pe care România i-ar putea atrage, de foarte multe joburi, atrage atenţia Diana Buzoianu, membru în Comisia de IT din Camera Deputaţilor: „Este industria creativă care aduce cei mai mulţi bani la bugetul de stat. Eu mi-am propus să ducem discuţia mai departe de acest potenţial şi să sprijinim şi din perspectivă publică acest domeniu. Am discutat despre faptul că este nevoie să fie recunoscut e-sportul în legislaţie, că în momentul de faţă de face o mare confuzie între gaming şi gambling, că nu există în momentul de faţă parteneriate public – private mai ales la nivel local, dar una dintre probleme care a fost invocată din nou, şi din nou, şi din nou, a fost lipsa unor programe de master şi de licenţă la nivelul instituţiilor de învăţământ din România”.

România dă anual aproape 3.000 de absolvenţi pe IT, “dar în zona de jocuri video avem câteva cursuri opţionale, două programe de master şi cam atât. Nu avem niciun program de licenţă. Germania are peste 130 de programe de master şi licenţă, Polonia peste 60”, au mai spus vorbitorii, care au cred că au identificat o oportunitate majoră, atât pentru mediul academic, cât şi pentru ce economic.

Iar Mihai Mocanu, reprezentantul Adservio, una dintre companiile de succes din IT-ul ieşean, a mai făcut un anunţ: „Noi am primit o invitaţie foarte interesantă din partea viceprimarului Daniel Juravle, de a ne implica în deschiderea unui incubator care să susţină producerea de jocuri video”. Pentru că, spune Mocanu, trebuie schimbat discursul părinţilor, care spun că jocurile pe calculator nu sunt serioase: „Actualmente în România puterea de decizie pe foarte multe probleme este la generaţia părinţilor noştri, o generaţie care nu este una nativ digitală şi care e rezistentă la schimbare. Stat cu ochii în ecran, pierdut timpul, chestie neserioasă – noi încercăm să schimbăm acest discurs şi să transmitem ideea că implicarea în digitalizare a copiilor ţine şi de parenting. Dacă reuşeşti să îi transmiţi copilului, ca părinte, că jocul acela nu este neserios, ci are legătură cu creativitatea, cu o posibilă carieră în antreprenoriat, de programator, atunci lucrurile se schimbă spectaculos şi există o perspectivă pozitivă”.

Despre perspectivele profesionale ale viitorilor studenţi la programele de licenţă şi de master în gaming au vorbit şi reprezentanţii universităţilor politehnice din Timişoara şi Bucureşti. Alin Moldoveanu, prodecan în cadrul Politehnicii Bucureşti, a subliniat că “industria jocurilor este de 2-3 ori mai mare decât industria filmelor şi muzicii, la un loc, la nivel global. Este o piaţă de muncă imensă, care a crescut foarte mult în România”, iar „Gamingul este un eco-sistem. Sunt campionii, streamerii, creatorii. O echipă de creaţie include programatori, programatori de grafică, programatori de networking, de web, de artişti, de scenarişti, de oameni de marketing”.

La rândul său, Adrian Socaciu, preşedintele Institutul Român de Sport, spune că legislaţia din România încearcă să pună bazele creării unor noi profesii, precum cele de jucător sau antrenor de e-sports: „Suntem prima ţară care definim ce înseamnă arenă de e-sports, ce înseamnă club de e-sports, ce înseamnă jucător de e-sport, pentru a putea oferi un cadru şi un statut pentru întreaga industrie”

• Campionatul Mondial de Esports 2023 va fi găzduit de Iaşi, în perioada 24 august – 4 septembrie.
• Competiţia, organizată de Federaţia Internaţională de Esports, va reuni cei mai mulţi jucători pe care i-a avut vreodată la start orice eveniment de profil organizat până acum în lume. Aceştia vor concura pentru titlul de campioni mondiali, la individual sau pe echipe, în şapte competiţii la şase jocuri de top.
• La eveniment sunt aşteptaţi să participe peste 20.000 de împătimiţi ai sporturilor electronice şi peste 50.000 de iubitori ai muzicii.
• Audienţa mondială, care va urmări online competiţiile, se va ridica la peste 30 milioane de oameni.
• Jucătorii se vor înfrunta pe patru scene gigant la şase dintre jocurile competitive de top ale momentului Counter Strike: Global-Offensive, Dota 2, eFootball, Tekken, Mobile Legends şi PUBG Mobile, iar organizarea primului World Championship la Counter Strike: Global-Offensive destinat echipelor feminine este o altă premieră în istoria Campionatului Mondial de Esports.

Mai multe informatii pe www.esports-summit.ro