Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Se întâmplă multe la Ateneul din Tătăraşi, zi după zi: spectacole şi concerte, conferinţe, filme, dezbateri, lansări de cărţi, vernisaje, concursuri. Am scris recent despre DocEst, o reuşită de prestigiu, semnată Florin Lăzărescu, timp de cinci zile la Ateneu. O lansare de bestseller, Testamentul lui Abraham, de Igor Bergler, despre care voi scrie altundeva. Acum, despre o seară de neuitat cu filosoful Mihai Şora, consistent dialog cu publicul după proiecţia filmului Clipa şi timpul, proaspăt realizat de Luiza Şora. Imagine vie, incitantă, a unui spirit treaz şi fermecător, pe care vârsta trecută de centenar nu-l apasă şi căruia nu-i diminuează cu nimic, dimpotrivă, nici acuitatea, nici audienţa.
Scurte alocuţiuni rostite de Andrei Apreotesei, directorul instituţiei, şi dna Luiza Şora, despre film, prezentaţi de Andrei Giurgea, au jucat rolul de chapeau al proiecţiei ce a urmat imediat, în prezenţa protagonistului, salutată cu aplauze. Titlul Clipa şi timpul ar fi putut să anunţe un film evocator, autobiografic, dar unei astfel de naraţiuni sau confesiuni retrospective i s-a preferat formula unui film-portret, care să mizeze numai pe esenţe: cele mai multe, sugerate metaforic: coniferele cu verdele lor netemător de ierni, de ani şi decenii, însumate în veac, verticalitatea arborilor scăldaţi în lumină şi tăcerea unei parcă franciscane fraternizări cu calul bătut prieteneşte pe greabăn… Şi din toate acestea, o puternică impresie de baie sufletească de vitalitate, comunicabilă spectatorilor, astfel încât prezenţa omului Mihai Şora şi a spiritului inconfundabil propriu personalităţii sale să spună mult graţie imaginii, asumat săracă în cuvinte. În fond, chiar o adevărată cheie hermeneutică a filmului, cu estetica sa implicită, testată cu îndrăzneală în lungi tăceri expresive, prin nuanţe fiziognomice, aşadar deloc trenante. Firesc, de asemenea, deja amorsatul elogiu al tăcerii, văzută ca deschidere spre miracolul şi spectacolul luminii şi vieţii. Adevărate anticipări, pe calea imaginii, ale ideilor privind vocaţia omenească a interogaţiei şi reflecţiei asupra locului fiecăruia în raporturile cu natura şi cosmosul, cu ceilalţi, ca şi cu sine.
O pledoarie, dar deloc elitistă, nici pedagogică sau predicantă, pentru o atare conferire de sens şi rost existenţei, un ideal perfect tangibil (şi nu doar asimptotic) de ethos şi calm, cu adevărat relaxante, dar nu epidermice, ale vieţuirii în lumină, un orizont existenţial pentru care timpul, durata, în loc să genereze heideggeriene angoase, de Sein zum Tode, ori disperări cioraniene (L´Inconvenient d´être né), dobândesc o luminozitate şi chiar o strălucire pe care le datorează densităţii clipei trăite nehedonist, nu extatic, dar nici în ruptură faţă de tot ceea ce ne cuprinde, conducând pe releul numeroaselor De ce? către ideea transcendentă, divină, inaccesibilă ateilor printre care se numărase cândva şi tânărul Mihai Şora. Şi toate acestea, spuse şi în film, şi în dialogul purtat de Mihai Şora (secondându-l, cu discreţie şi fineţe, şi Luiza Şora), mereu cu aceeaşi extrem de eficientă naturaleţe şi empatie. Calităţi decisive şi rare , aflate în chiar miezul de care ţine solidaritatea organică, de profunzime şi esenţă, care leagă durabil singularitatea personalităţii umane, sufletească şi intelectuală, şi opera, ideile-axe ale gândirii filosofului Mihai Şora. Nu e deloc o întâmplare că atât filmul, cât şi amplul dialog iscat de el (şi nu numai de el) ne-u făcut pe noi toţi (dovadă numeroasele întrebări şi comentarii) să ne gândim, adesea, la sinteza elină a kalokagathiei, ca şi la originea comună, aurorală, a religiozităţii artelor şi filosofiei/ metafizicii. Nu mai puţin, pe alocuri, şi la destule convergenţe cu spiritul (nu cu litera) culturilor şi credinţelor Extremului Orient: China, India, Japonia.
A fost o Seară de autentică şi înaltă calitate intelectuală, gravitând toată în jurul unei sagesse care crede în şansa unei creativităţi existenţiale (a trăi creativ şi solar, nu sub obsesia thanaticului), sens perceput activ de întregul auditoriu, pe întreaga durată a amplei dezbateri. Nu a plecat nimeni din Sala Mare „Radu Beligan”, cel mai bun semn al receptivităţii şi încântării cu care era urmărit dialogul cu gânditorul lucid-tonic Mihai Şora. O performanţă de act cultural de excepţie, datorat deopotrivă invitaţilor de marcă, publicului cultivat şi inteligent şi întregii echipe de amfitrioni a Ateneului ieşean.
Nicolae Creţu este profesor doctor în cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, critic şi istoric literar
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
VIDEO Puștan de 12 ani, filmat conducând un BMW prin Verești/Suceava
Trei copii au ajuns la spital după ce un copac a căzut peste mașina în care se aflau
IMAGINEA ZILEI: fața occidentală a aeroportului Iași după ce s-a deschis marelui public
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |