Caută 
Video
Unde s-a blocat cel mai mare proiect de investiţii publice: 500 mil. euro stau la Iaşi în vârful unui pix
5 MIN
Un proiect uriaş de investiţie publică, cel mai mare din întreaga istorie a judeţului, unul care va ridica efectiv nivelul de trai al locuitorilor cu un salt nefăcut practic niciodată într-un timp atât de scurt, aşteaptă ultimele semnături. Deşi fondurile sunt alocate pe programul european de finanţare 2014-2020, ultimul an încheindu-se taman peste două zile, autorităţile ne dau asigurări că proiectul nu este în pericol. Practic, de cei 500 milioane de euro vor beneficia în curând aproape 200.000 de ieşeni: o reţea uriaşă de apă potabilă şi canalizare, ce va acoperi mai mult de jumătate din judeţ. Unde s-a împotmolit acesta, şi care sunt ultimele semnături ce încă se lasă aşteptate? Care vor fi ieşenii ce renunţă primii la fântâni şi toalete în fundul curţii ? Pe larg despre problemele proiectului ApaVital, dar şi despre zona beneficiarilor acestuia, în rândurile de mai jos.
„Programul de apă-canal pe care l-am parafat astăzi, într-un acord de parteneriat, care acoperă 500 de milioane de euro, cu aproximativ 196 de mii de beneficiari, reprezintă un sprijin nesperat pentru judeţul Iaşi în materie de infrastructură de utilităţi. Acest proiect a fost deblocat dintr-un set de alte opt proiecte de alimentare cu apă potabilă şi de extindere de reţele de canalizare.
Avem în vedere încă 250 de proiecte privind extinderea acestor reţele în următoarea perioadă, cu o finanţare de aproximativ 6 miliarde de euro.” Este anunţul făcut la Iaşi pe finalul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare de vicepremierul Guvernului Orban, Raluca Turcan. Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Iaşi în perioada 2014-2020, finanţat din fonduri de coeziune, este cel mai mare proiect al exerciţiului financiar 2014-2020 pentru judeţul Iaşi. El a fost iniţiat oficial la începutul primăverii lui 2017, când furnizorul regional de apă şi servicii de canalizare Apavital SA a aplicat, tot pe programe de finanţare UE, pentru elaborarea documentaţiilor necesare accesării fondurilor europene. Aplicaţia de la acea vreme s-a derulat pe Axa prioritară 3 a POIM, Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiţii de management eficient al resurselor, dar tocmai acordul de mediu avea să mai ţină proiectul în loc câteva luni, trei ani mai târziu, în 2020.
Patru revizuiri înainte de alte completări
În mai 2020, după 4 revizuiri ale documentaţiei, a venit aprobarea tehnică din partea JASPERS (consultantul Ministerul Fondurilor Europene). Dar proiectul tot nu a intrat în faza punerii în practică. „Astă-toamnă au apărut câteva probleme între Bruxelles şi România în privinţa ariilor protejate. Noi am completat studiul de impact şi acordul de mediu cu alte studii, referitoare la toate tipurile de arii protejate din judeţ”, ne-a declarat Mihail Doruş, directorul general al Apavital.
„Sper să am cât mai repede acordul de mediu emis de Agenţia din Iaşi (Agenţia de Protecţie a Mediului, n.r.), după care proiectul intră în linie dreaptă”, a adăugat el. Documentul semnat şi parafat a fost remis de APM Iaşi societăţii de apă în ajunul noului an 2021. „Acordul de parteneriat nu face decât să arate că şi noi, şi consultantul nostru ne ţinem de termenele avansate, iar Ministerul Mediului şi Ministerul Fondurilor Europene ne asigură tot sprijinul să transmitem aplicaţia la Bruxelles. Am încărcat în MySMIS, în sistemul informatic, absolut tot ce trebuie, mai trebuie să adăugăm doar acordul de mediu”, ne-a precizat Mihail Doruş cu puţin înaintea primirii ultimului act esenţial în proiect.
Directorul societăţii de apă şi canalizare a explicat apoi că multe din documentaţiile necesare celor 14 fronturi de lucru prevăzute în proiect sunt finalizate şi aşteaptă doar atribuirea prin licitaţie. „Dar nu putem să lansăm aceste proceduri în lipsa acordului de mediu, pentru că el conţine anumite obligaţii ale noastre, ca furnizor de servicii, dar şi ale constructorului, pe care e bine să le ştim de la început”, a subliniat el.
Jumătate de miliard, cu tot cu TVA
Proiectul, cu o valoare de 428 de milioane de euro (fără TVA şi fără alte cheltuieli, cum au fost cele de pregătire a documentaţiei), se bazează în cea mai mare parte pe finanţarea din fonduri de coeziune nerambursabile – 340 milioane de euro. Contribuţia naţională, de la bugetul de stat, este de 52 de milioane de euro. Unităţile administrativ-teritoriale abonate la serviciile Apavital au pus 8 milioane de euro după ce au avizat, fiecare în Consiliul Local, respectiv în Consiliul Judeţean Iaşi, investiţiile propuse.
CJ Iaşi s-a ales cu partea leului, în curtea sa intrând aproape un sfert din valoarea contractului, adică 104,5 milioane de euro (fără TVA). Prin urmare, şi cofinanţarea este de un sfert din partea UAT-urilor: 1,96 milioane de euro (fără TVA). La rândul ei, societatea de furnizare a apei potabile şi a serviciilor de canalizare/epurare a contractat un împrumut de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi a completat din bugetul propriu până la suma de 28 de milioane de euro.
Cine îşi dezafectează primii veceul din fundul curţii
Contractele de lucrări cu cele mai mari şanse să fie atribuite primele la licitaţiile care se vor lansa în februarie sunt pe Axa 1, în Zona Metropolitană Iaşi, respectiv la Popricani, şi pe Axa 5, în vestul judeţului, Răchiteni – A.I. Cuza – Heleşteni – Ruginoasa – Costeşti. Primul contract are o valoare estimată de 15 milioane de euro, iar al doilea, 28,3 milioane (fără TVA).
În total, vor fi 14 contracte pe 11 axe, care vizează 29 de aglomerări urbane, cu 113 localităţi arondate la 41 de unităţi administrativ teritoriale. Iniţial, un Masterplan adoptat în 2015 de Consiliul Judeţean Iaşi se referea de 54 de aglomerări, dar restricţii de ordin bugetar au diminuat numărul la aproape jumătate. Cele mai scumpe contracte de extindere a sistemului de apă şi canalizare sunt Axa 3 laşi – Comarna – Costuleni – Dobrovăţ – Ciorteşti – Cozmeşti, 53,2 milioane de euro, Axa 6 Cristeşti – Tătăruşi – Valea Seacă – Lespezi, 52,1 milioane, şi sudul Zonei Metropolitane a municipiului laşi, 48,7 milioane de euro.
Un proiect cu bătaie lungă
Investiţiile nu înseamnă doar reţeaua de conducte pentru alimentarea cu apă (extinsă cu 560 km) şi cea pentru canalizare (766 km), ci şi construirea de rezervoare (98), staţii de pompare a apei potabile (43), staţii de pompare a apei uzate (362) şi de epurare (5). Accentul este pus, aşadar, pe managementul apelor uzate, conform cerinţelor Uniunii Europene asumate în Tratatul de Aderare.
Data preconizată de finalizare a investiţiilor este perioada de eligibilitate pentru proiect, 31 decembrie 2023. „Toate contractele care se vor finaliza până la această dată vor fi eligibile la decontarea cheltuielilor din fonduri europene. După această dată, restul de lucrări rămase neexecutate şi nedecontate se vor transfera pe următorul exerciţiu financiar, 2021-2027”, am aflat de la Biroul de relaţii cu mass-media al societăţii.
