VIDEO – O nouă Centură se naşte la Iaşi, pe banii UE. Iată traseul complet, de 73 km!

Un proiect care a primit girul consilierilor judeţeni în ultima zi a verii trecute va intra cât de curând la finanţare. Însă nu e vorba de asigurarea banilor pentru întreaga valoare estimată, 200 de milioane de lei, ci doar pentru primul pas: realizarea documentaţiei: 7,89 de milioane, adică aproape 4 la sută din întreaga investiţie.

Centura uşoară a Iaşului, un traseu lung de 73 km care va înconjura de la distanţă municipiul, a primit acceptul Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Est pentru finanţare. Sfârşitul lunii ianuarie marchează şi parteneriatul încheiat cu ADRNE în acest proiect. "Practic, va fi încheiat un singur contract de finanţare în care Agenţia de Dezvoltare este lider, iar cele 11 unităţi administrativ-teritoriale din regiune, locale şi judeţene, care au depus solicitări sunt parteneri în cadrul acestui proiect. La ele se adaugă şi Ministerul Tineretului şi Sportului", ne-a explicat Marieta Afilipoaie, directorul executiv al Direcţiei Proiecte şi Dezvoltare Durabilă.

Programul de finanţare european care va susţine realizarea proiectului Iaşului urmează să fie stabilit dintre cele din exerciţiul 2021-2027. Până atunci, va fi parcursă etapa birocratică: proiectarea şi avizarea modernizării întregului traseu.

O ordonanţă de urgenţă (88/2020) a netezit drumul către finanţarea pregătirii documentaţiei tehnico-economice. Documentul guvernamental precizează şi domeniile strategice considerate prioritare pentru perioada de programare 2021-2027, pentru care este asigurat sprijinul financiar prin POAT 2014-2020 şi POIM 2014-2020 (Programul operaţional Infrastructură mare 2014-2020). Printre acestea sunt cele care se referă la transport şi transport intermodal, mobilitate şi regenerare urbană, infrastructură rutieră de interes judeţean.

Uşor pe vest, dar greu la est

Varianta ocolitoare de trafic uşor este o reeditare a unui proiect mai vechi, inclus în Masterplanul drumurilor judeţene 2014-2020. Numită atunci Axa 3, centura presupune de fapt modernizarea a trei segmente de drum judeţean: DJ 248B, DJ 248C şi DJ 248D, la care proiectul adoptat anul trecut în Consiliul Judeţean a mai adăugat câţiva kilometri pe DJ 249A, între Holboca şi intrarea în municipiul Iaşi.

Fiecare segment are ciudăţeniile lui. De exemplu, DJ 248B, care începe în nordul oraşului, la Vânători, ocoleşte municipiul pe la vest, prin Horleşti şi Leţcani, şi coboară spre sud prin Voineşti până la Budeşti, nu mai e drum judeţean pe aproape jumătate din lungimea lui. De la Leţcani şi până la Voineşti, a fost declasificat la sfârşitul anului 2015 în drum comunal, în speranţa includerii lui într-un program de modernizare. Cei 16,57 km n-au avut noroc, după cum ne-a povestit primarul comunei Leţcani, Stelian Turcu. „Am vrut să solicităm includerea în Programul Naţional de Dezvoltare Locală, dar consilierii PSD nu au fost de acord cu această formă de finanţare. Era nevoie de 2/3 din numărul voturilor. Am făcut atunci o asociaţie intercomunitară cu comunele Horleşti şi Voineşti, tot pentru PNDL, dar nici aşa n-am obţinut finanţare. Aşa am ajuns să-l transformăm în drum comunal. S-a făcut proiect, au fost atribuite lucrările prin licitaţie, dar constructorul a cerut bani pe etape. Nu am avut sumele cerute pe moment, aşa că lucrările s-au întins până în acest an”, ne-a spus primarul.

Aşadar, lucrările pe acest tronson vor fi gata în mare parte până să fie deschis şantierul pentru varianta ocolitoare. Evident, cei 16,5 km vor redeveni din drum comunal în drum judeţean.

Cel mai dificil segment va fi cu siguranţă cel care traversează Rezervaţia Repedea, urcând Dealul Bucium care domină Iaşul ca să coboare prin Păun spre Tomeşti. Partea bună este că va fi pusă în valoare zona rezervaţiei şi a platoului de la Repedea (Releul TV), care oferă o privelişte peste întregul oraş, dar dintr-un cadru deloc exploatat turistic. Partea dificilă este tocmai acest DJ 248, îngust de nici 4 metri pe unele porţiuni spre platou, apoi drum de pământ prin pădurea dintre Păun şi Tomeşti.

Ce proiecte de drumuri mai încep în Regiunea de Nord-Est pe POAT

Suma estimată pentru întregul proiect al variantei de trafic uşor este de 45 de milioane de euro, fără TVA. E unul dintre cele mai mari proiecte pentru care a fost solicitat sprijin financiar la realizarea documentaţiei. CJ Suceava are pregătite două proiecte, dintre care unul de 227 de milioane de lei pentru modernizarea reţelei de drumuri judeţene, iar CJ Botoşani a fost declarat eligibil tot pentru două proiecte, dintre care cel mai mare, de 193 milioane de lei, se referă la modernizarea unui drum judeţean, DJ 282.

Sucevenii au pregătit în total cinci proiecte. Municipiul reşedinţă a aplicat pentru un sistem integrat de management şi modelare urbană destinat fluidizării traficului, dar şi pentru reabilitarea Curţii Domneşti, iar comuna Liteni va renova şi restaura clădiri de interes public. Dintre municipii, Piatra Neamţ are cel mai consistent proiect: 143 de milioane pentru investiţii în soluţii inteligente aferent unui coridor de mobilitate.

Traseul Axei 3 de trafic uşor

Vor fi reabilitate/ modernizate segmente de drum judeţean însumând 56,5 km şi un drum în prezent de rang comunal în lungime de 16,57 km, respectiv DC 26B Leţcani-Voineşti (intersecţie DN 28-Cogeasca-Cucuteni-Scopoşeni-Horleşti-Lungani-Voineşti-intersecţie DJ 248A). Traseul centurii de trafic uşor va fi următorul: DJ 248B Vânatori-Leţcani (16,32 km), DC 26B (care va redeveni DJ 248B) Leţcani-Voineşti (16,57 km), DJ 248A Voineşti (2,21 km), DJ 248F Voineşti-Mânjeşti-Budeşti (6 km), DJ 248C Budeşti – Piciorul Lupului – Ciurea (10,48 km), DJ 248D Ciurea-Bârnova-Tomeşti-Holboca (19 km), DJ 249A limita municipiului laşi – Holboca (intersecţie DJ 248D) (2,41 km).

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Ziarul de Iași în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania: Closer to citizens”, un proiect Freedom House Romania, cofinanțat de Comisia Europeană/ DG Regio. Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.