VIDEO: Străzile arată ca după bombardament. În Primăria Iaşi încă se hibernează!

Numeroase străzi din oraş au intrat sub asediul gropilor, iar Primăria intervine selectiv cu plombe în aşteptarea „campaniei de primăvară“. Reporterii „Ziarului de Iaşi“ au mers ieri în mai multe zone din oraş, din Păcurari până în CUG şi Bucium şi din Copou până în Galata. Am întâlnit drumarii doar pe două străzi: şos. Iaşi – Voineşti şi str. Plantelor. Posibil să fi fost şi pe alte artere, dar şefii Citadin nu au răspuns ieri apelurilor telefonice pentru lămuriri, iar Primăria nu are obiceiul de a anunţa public, zilnic, străzile supuse reparaţiilor. În Dacia, pe o stradă secundară, autoturismele circulă mai mult pe trotuar decât pe carosabil. Pe bd. Poitiers, unde au fost făcute recent plombări, unele gropi au scăpat vigilenţei drumarilor, mai ales cele din apropierea trotuarelor.

Pe aleea Tudor Neculai nici urmă de drumari, deşi această stradă este intens circulată atât dimineaţa, cât şi seara, fiind o alternativă la aglomeraţia în creştere de pe şos. Nicolina. Nici urme de plombe recente nu sunt, cu toate că este una dintre cele mai afectate străzi din oraş. Primăria promite de mai mult timp că va asfalta întreaga stradă, dar, deocamdată, nu a apărut vreun constructor prin zonă. Pe str. Trei Fântâni, unele plombe puse anul trecut „au sărit“, iar, în unele zone, strada arată mai mult ca un drum sătesc decât unul de oraş. Găurile din asfaltul de pe str. Libertăţii testează la maximum nervii şoferilor, în timp ce pe str. Plantelor era dezastru până ieri (au început să pună plombe). „Când se dezgheaţă toată lumea vede, încep să apară gropile. Până acum am băgat câteva zeci de tone de asfalt, profitând de vremea mai călduroasă, dar e greu, e ud, trebuie să usuci, trebuie să cureţi, şi oricum nu ai productivitate. Aşteptăm să treacă valul de frig. Ţinem zonele viabile în sensul să nu avem blocaje, am intrat şi pe Dancu, şi pe Bârnova, suntem şi pe Poitiers şi pe alte străzi, iar, în primăvară, vom intra în campania de primăvară, cum facem de fiecare dată“, declara primarul Mihai Chirica, zilele trecute, într-o emisiune televizată, după ce un cetăţean i-a adus în atenţie numeroasele gropi de pe str. Basarabi din Alexandru cel Bun. Nici pe drumurile naţionale, situaţia nu e mai roz. Recent, pe podul Bucium, Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri (DRDP) a turnat mai multe plombe, dar, la scurt timp, gropile au reapărut. Pe bd. Nicolae Iorga, unde presa a semnalat o groapă semnificativă, chiar la o trecere de pietoni, a fost făcută o plombare parţială, iar lucrările par de mântuială.

Strada unde maşinile circulă pe trotuar

Un dezinteres major îl are Primăria pentru str. Rampei, tronsonul dintre Piaţa Dacia şi calea ferată. La capătul acestei străzi se află două staţii de betoane, despre care primarul Mihai Chirica spunea acum mai mult timp că vor fi mutate din zonă, având în vedere şi proximitatea faţă de blocurile de peste calea ferată, din Păcurari. În prezent, strada arată ca după bombardament, iar unii şoferi circulă frecvent pe trotuar pentru a evita posibile defecţiuni la maşini. Betonierele care tranzitează strada, de mai multe ori pe zi, au adus artera de circulaţie în starea în care se află acum. La dezbaterile publice organizate de primar anii trecuţi, cu ocazia întocmirii bugetului local, edilul şef al Iaşului spunea că refacerea străzii va fi imputată celor două staţii de betoane. În schimb, trotuarul, refăcut acum câţiva ani, a devenit un fel de stradă „shared-space“ între pietoni şi maşini.

După cum se poate observa din fotografiile şi clipul postat pe varianta online a „Ziarului de Iaşi“, strada Rampei a rămas de izbelişte, în condiţiile în care este din ce în ce mai mult circulată, fiind deschise mici afaceri în zonă (spălătorii, ateliere auto, sală evenimente etc.). Numeroase străzi au nevoie de reparaţii, în toate cartierele oraşului, iar printre acestea se mai numără str. Luca Arbore, str. Aurel Vlaicu, Aleea Rozelor, str. Viticultori şi altele. Luna trecută, un expert a explicat pentru „Ziarul de Iaşi“ motivele pentru care, după sezonul rece, apar gropile pe străzi. „Pe majoritatea drumurilor, asfaltul este vechi. Problema este acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ.

Pământul pe care e construit drumul conţine apă şi formează lentile de gheaţă, mărindu-şi consistent volumul. Combinat cu traficul greu, asta înseamnă distrugerea structurii rutiere. Pentru ca îngheţul să nu se producă în pământul de sub drum, structurile rutiere ar trebui să aibă în jur de 80 cm grosime, pornind de la stratul de fundaţie din balast, piatră spartă, amestecuri stabilizate şi două-trei straturi de asfalt“, a explicat prof. univ. dr. ing. Vasile Boboc, de la Departamentul Căi de comunicaţii şi fundaţii al Facultăţii ieşene de Construcţii.