Cit de sigure sint colinele Iasului

„Cum sa nu-mi dati autorizatie? Am dat o avere pe pamintul asta. Am vindut si apartamentul. Am de platit rate pina la batrinete. Vreti sa innebunesc, sa-mi iau zilele, ce vreti de la mine!?” Asa se vaita un iesean zilele trecute in fata unui frunctionar al Primariei, dupa ce ceruse autorizatie de constructie pe mult-rivnitul versant Paun, unde voia sa-si ridice o casa, si fusese refuzat. Primaria Iasi a decis sa nu mai dea autorizatii de constructie in zona. Dealul „o ia la vale”, iar autoritatile nu vor sa riste un viitor dezastru. Ca ieseanul de mai sus au patit zeci de ieseni. Si o vor mai pati multi, daca nu se intereseaza din timp, inainte de a da banii pe pamint. Situatia versantilor Iasului s-a agravat si mai mult din cauza ploilor din ultima perioada. Tocmai pentru a veni in sprijinul acestora, „Ziarul de Iasi” a consultat specialistii si va poate spune care este clasamentul versantilor din Iasi si imprejurimi, in functie de stabilitatea lor.
Pentru a preveni eventualele dezastre naturale, in ultimii ani atit Consiliul Local Iasi, cit si Consiliului Judetean au luat decizii de interzicere a eliberarii de autorizatii de constructii in zonele afectate de riscul alunecarilor de pamint. In municipiul Iasi, de exemplu, zonele expuse celui mai mare risc cuprinde strazile Vulpe, Savescu, Albinet, malul drept al piriului Calcaina, str. Poligon, Sararie si stradela Sararie. De asemenea, in ultima sedinta a Comisiei Tehnice de Lucru pentru urmarirea stabilitatii versantilor, din 15 aprilie 2005, s-a prezentat situatia critica a zonei de sud-est a municipiului Iasi, situata pe versantul Bucium, in zona trecatoarei Paun, si care in urma extinderii constructiilor pe un relief cu pante accentuate inregistreaza ample fenomene de alunecari de teren.
Investitii de risul curcilor
„Zona Paun este puternic afectata de alunecari, numeroase locuinte fiind degradate, cu crapaturi in pereti si tavane, ruperi si tasari ale fundatiilor, deformari ale timplariei de lemn. Aici lucrarile de consolidare nu pot stapini alunecarea, iar executarea unei investitii majore presupune resurse financiare foarte mari. De aceea este inadecvata constructia de noi locuinte in zona” ne-a declarat si prof. univ. dr. ing. Paulica Raileanu, de la Facultatea de Constructii, membru al Comisiei de Dezastre a Ministerului Lucrarilor Publice. Desi ar fi nevoie de sume de zeci de ori mai mari, bugetul alocat in 2005 de Primaria Iasi pentru consolidarea tuturor versantilor este de doar 15 miliarde lei. O suma cu care abia de se poate plomba o strada mai lunga. Potrivit specialistilor ieseni, ar fi nevoie de minimum 500 de miliarde, doar pentru urgente. „In momentul de fata se lucreaza la mai multe studii de stabilitate pentru versantii din Iasi. Acum lucram la partea de proiectare. Astfel, in luna iunie se vor demara lucrari la un colector de pe versantul Tatarasi, iar licitatia a fost deja facuta. Un alt versant pentru care se pregateste un studiu de fezabilitate este cel de la Ripa Galbena. Speram sa fie gata in maxim o luna si jumatate. Totodata, sintem in faza de finalizare a lucrarilor de asanare si consolidare a versantului din zona piriului Privighetoarea, in zona Tatarasi”, a declarat Mihai Chirica, sef Directia Tehnica din Primarie.
Cauzele alunecarilor
Inca din 2002, Iasul a fost inclus pe lista oraselor cu risc maxim in alunecarile de teren, de catre comitetul special constituit pe linga Ministerul Lucrarilor Publice. Prin extinderea orasului si efectuarea lucrarilor haotice (infiltratii nedrenate, desecari), pinza freatica a orasului s-a apropiat la citiva metri de suprafata solului. Nu numai Iasul are probleme, ci intreg judetul. „Alunecarea dealului Singeap de la Pircovaci, ce a prezentat alunecari afectind intreg versantul si roci de pe platforma podisului, au ajuns pina in albia riului Bahlui. La Strunga s-au executat lucrari de consolidare in trecut, in zona drumului, iar sistemul de drenaj nemaifunctionind a afectat zidurile de sprijin, care sint inclinate si fisurate. Acestora li se adauga alunecarile in zonele Bucium, Birnova, Tomesti, Comarna, Raducaneni”, a mai mentionat Raileanu.
Iasul nu mai are 7 coline, ci 9
In municipiul Iasi, fenomenul de alunecare s-a accentuat inca din iunie 1998, cind s-a manifestat puternic in zonele versantului Sararie-Ticau, pe care sint amplasate cartierele „Tirgusor Copou” si Ticau, si pe versantul Copou ce cuprinde zonele Aurora, Bogdan (intre Copou si Pacurari), Gradina Botanica. Atunci au fost afectate mai bine de 100 de gospodarii, precum si aproximativ 7.400 de mp suprafata carosabila.
Prin extinderea orasului, Iasul nu mai este acum legendara urbe a celor 7 coline, ci orasul celor 9 coline. Mai mult, acestea sint impartite in 13 zone distince, in functie de unele particularitati. „La ora actuala, Iasul este asezat pe 9 coline: Cetatuia, Tatarasi, Galata, Copou-Aurora, Bucium, Sorogari, Ciric, Repedea si Birnova. Toti cei care vor sa-si construiasca trebuie sa se gindeasca cum actioneaza si ce urmari au modificarile pe care le aduc terenului”, a declarat Gheorghe Plesu, directorul Habitat Proiect.
Iasul, zona cu relief activ
Potrivit unui amplu studiu realizat de Felicia Ursache, dr.inginer Topografie-Geotehnica si Fundatie din cadrul Habitat Proiect, privind urmarirea in timp a versantilor din Iasi, cauzele principale care au determinat aparitia si dezvoltarea alunecarilor de teren sint pantele inclinate ale versantilor si relieful activ. „Un rol important il joaca insa si conditiile hidrologice. Riul Bahlui are, in acest sens, un regim hidrologic afectat de variatii de nivele si debite si o alimentare mixta: ape subterane, ploi si zapezi. Daca nivelul precipitatiilor este foarte mare, atunci riscul alunecarilor de teren in Iasi este maxim”, a mentionat Ursache. Cele mai puternice alunecari si surpari se intilnesc in zonele cu pante ce depasesc 15-20 de grade: Ticau, Ciric, Bogdan, Galata, si in zona corniselor, unde datorita pantelor foarte mari se produc surpari-alunecari: Ticau, soseaua Stefan cel Mare. Dintre cauzele secundare ale alunecarilor, precipitatiile de lunga durata, inclusiv acumularile de zapada, si variatiile de temperatura sint considerabile. Nu este de neglijat nici supraincarcarea zonelor cu constructii, care afecteaza foarte mult, de exemplu, Ticaul. Utilizarea nerationala a versantilor (defrisari, gradini irigate, scurgeri necontrolate de ape de pe strazi) este, la fel, una dintre cauzele marcante. Cele mai mari probleme de acest gen le au versantii Cirlig, Calcaina, Ciric, Podgoria Copou si, ceva mai putin, versantul sudic al vaii Bahluiului, cuprinzind Galata, Cetatuia si chiar Buciumul. (Livia VASILE)
Ce lucrari s-au facut in cele 13 zone ale Iasului
„Multe din lucrarile de consolidare contribuie la o asigurare a stabilitatii fenomenului de alunecari al versantilor, insa sint necesare investitii majore. Si la ora actuala nu stam deloc bine la acest capitol. Autoritatile trebuie sa se implice mai mult si sa considere prioritar in demersurile lor aspectul alunecarilor”, a adaugat Felicia Ursache. Cele 13 zone au fost delimitate dupa criterii de relief si de administrare urbana (strazi, cartiere).

Zona 1
In sud-estul Iasului, delimitata de drumul judetean 248 B si DJ 241 (zona Birnova-Ciurea), zona de coasta a dealului Pietraria si DN 24 (spre Vaslui), in amonte de Spitalul Dr. Clunet. Pe panta, orientata spre N-V, locuintele numeroase construite in zona au determinat in ultimii ani unele miscari ale terenului (in zona Motel Bucium, de exemplu). S-au executat o serie de foraje de asanare a solului. Aici, din cauza lipsei retelei de canalizare si de colactare a apelor pluviale, precum si inmultirea locuintelor nou construite in zona, din ce in ce mai numeroase, specialistii apreciaza ca este posibila aparitia in viitorul apropiat a alunecarilor.
Zona 2
Delimitata de versantul vestic al dealului Visan, soseaua Iasi-Ciurea, satul Lunca Cetatuii (sudul orasului). In zona colinei Cetatuia alunecarile s-au reactivat, punind in pericol Manastirea Cetatuia si drumul de acces la foisorul de observatie. Se fac lucrari de consolidare numai in zona versantului estic – Manta Rosie. Specialistii apreciaza totusi ca riscurile in aceasta zona nu sint majore, lucrarile de consolidare existente fiind in stare buna.
Zona 3
Cuprinde partea de sud-vest a Iasului, pe versantul nordic si estic al dealului Galata, Strada Urcusului si soseaua Nicolina. Lucrarile de consolidare de aici, realizate ca urmare a alunecarilor, au drept scop doar asigurarea obiectivelor Manastirea Galata, Monumentul Eroilor si Spitalului de Recuperare. Interesant este ca aici, pe partea de nord-est, alunecarile s-au reactivat chiar in anul 2000, unul secetos. Reprezentantii autoritatilor sint sceptici privind evolutia pe versantul vestic, aval de soseaua Iasi-Voinesti, unde numarul constructiilor fara canalizare creste continuu, nivelul apei freatice fiind aici foarte ridicat.
Zona 4

Este situata in zona de nord a orasului. Zona este delimitata de str. Sarariei – soseaua Stefan cel Mare, str. M. Eminescu, soseaua Iasi-Movileni (aleea Sadoveanu), satul Cirlig, Facultatea de Horticultura, zona de platou a dealului Sorogari, dealul Ursulea (versantul estic). Zona are probleme de stabilitate generate de prezenta apei subterane la adincimi mici, de 1,2-3,5 metri. Din 1996 a inceput reactivarea fenomenului de alunecare, manifestat mai ales in zona stradelei Sararie. Aici au fost distruse partial sau chiar total strazi, imobile, retele tehnico-edilitare. Desi s-au realizat lucrari de consolidare, zona nu s-a stabilizat. Interesant este ca degradarile au aparut chiar dupa o perioada lunga si saraca in precipitatii.
Zona 5
Cuprinde partea municipiului delimitata de soseaua Pacurari, str. Munteni si de zonele de platou ale dealului Breazu si Valea Lupului. Intreaga zona nu prezinta risc major de alunecari.
Zona 6
Situata pe o zona intinsa intre strada Elena Doamna si strada Triumfului din Copou (zona Politiei Judetene), cuprinzind versantul drept al piriul Calcaina (ce curge prin oras pe sub bulevardele C.A. Rosetti si Tudor Vladimirescu). Acest versant a fost consolidat in nenumarate rinduri, insa stabilitatea lui este nesigura, existind riscul unor alunecari masive. Cuprinde cartierele Ticau, Tudor Vladimirescu, Brindusa si Tg. Cucului. Se recomanda ca, aici, constructiile masive sa fie evitate sau sa aiba fundatii solide.
Zona 7
Este zona versantului vestic al dealului Copou, si cuprinde cartierele Aurora, Bogdan, Dumbrava Rosie si Gradina Botanica, Culturii. Alunecarile sint active, manifestindu-se prin forfecarea frecventa a drenurilor forate si iesirea la suprafata a izvoarelor. Se fac lucrari de consolidare si de asanare, pentru a preveni eventuale alunecari periculoase, la care contribuie si defrisarea masiva din zona, in paralel cu inmultirea spectaculoasa a constructiilor grele. Desi deocamdata nu sint probleme, specialistii Primariei estimeaza ca, in curind, este posibila pierderea stabilitatii generale a terenului in zona.
Zona 8
Este situata in partea centrala a orasului si este delimitata de Strada Culturii, str. 30 Decembrie, Arcu si str. Mihai Eminescu. Terasamentele realizate in ultima vreme pun in pericol stabilitatea zonei, putind afecta versantul ce cuprinde zone din Pacurari si Copou.
Zona 9
Este delimitata de strada Arcu, Str. Uzinei, Sf.Andrei, Stefan cel Mare si str. Palat. Cuprinde zonele Petru Rares si Mitropolie. Exista riscuri de alunecare a versantului, insa prin sistematizarea lucrarilor de stabilitate potentialele riscuri sint reduse considerabil. Totusi specialistii au indicat construirea unor chesoane de adincime in zona, investitie care nu s-a mai facut din lipsa de fonduri.
Zona 10
Este situata in centrul orasului si delimitata de strazile Elena Doamna, 7 Noiembrie, Anastasie Panu si Palat. Nu sint riscuri majore de alunecari, insa zona Palatului Culturii trebuie sa constituie o prioritate, in scopul imbunatatirii stabilitatii versantului din aval.
Zona 11
In zona sud-estica a Iasului se afla versantii dealului Birnova, respectiv Trei Fintini – Vladiceni. In zona au fost inregistrate alunecari in 1970, in apropierea Hanului „Trei Sarmale”, IAS Bucium. Necesita consolidari pentru asigurarea stabilitatii terenului, in cazul unor eventuale seisme sau precipitatii peste limita normala. Inmultirea exploziva a constructiilor in zona va face insa necesara, in curind, consolidarea chiar si fara producerea unor precipitatii masive sau seisme.
Zona 12
Reprezinta partea de N-E a orasului ce cuprinde versantii ce delimiteaza zona de platou a Aeroportului. Nu sint probleme in zona si nici nu necesita urmarirea in timp.
Zona 13
Este situata in partea de N-E a zonei centrale si cuprinde versantii Tatarasi-Vest, Tatarasi-Est si Tatarasi-Sud. Probleme de stabilitate, destul de importante, prezinta doar versantul Tatarasi-Sud (zona Oancea, spre Tudor Vladimirescu). Acestea pot fi combatute prin lucrari de consolidare, lucrari care insa au fost abandonate in ultimii ani. Specialistii apreciaza zona ca avind risc major de alunecari