A lăsat o carieră de medic militar ca să îngrijească bolnavii din Bălțați. Un caz excepțional
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

miercuri, 08.12.2021

A lăsat o carieră de medic militar ca să îngrijească bolnavii din Bălțați. Un caz excepțional

GALERIE
Dragos Hoescu2Dragos Hoescu1
  • Dragos Hoescu2
  • Dragos Hoescu1
- +

Dr. Dragoş Hoescu a ales să fie medic de familie în comuna Bălţaţi. Parcurge în fiecare zi 30 de kilometri pentru a ajunge la cabinet. Consideră că practică una dintre cele mai grele specialităţi. „Aici poate să îţi vină şi un nou-născut, o gravidă sau un infarct astfel încât eşti mereu provocat”, explică dr. Hoescu. A renunţat la armată pentru că acolo era „în primul rând militar şi în al doilea rând medic”

 

În contextul în care medicina de familie este tot mai puţin dorită de medicii tineri care abia termină studiile, iar cei care deja profesează în cabinete sunt în foarte mare măsură aproape de pensionare, „Ziarul de Iaşi” vă prezintă şi povestea unui medic tânăr care nu a ajuns din întâmplare într-un sat, ci a ales să profeseze acolo. Dr. Dragoş Hoescu a ales să fie medic de familie în comuna Bălţaţi în urmă cu câţiva ani şi spune, sigur pe el, că deşi poate unora li s-ar părea mai uşor să lucreze la oraş, el nu şi-ar dori să aibă un cabinet acolo. În sat, în mijlocul oamenilor, simte că este de cel mai mare folos.

„Nu aş fi dat mediul rural pentru nimic”

Cei de la Colegiul Medicilor Iaşi au subliniat în numeroase rânduri că majoritatea medicilor din judeţ sunt aproape de vârsta de pensionare, fiind foarte puţini tineri care intră în sistem. De asemenea, cei care totuşi îşi fac curaj să profeseze ca medici de familie aleg să practice în oraş, fiind lăsate astfel mai multe sate fără asistenţă medicală absolut necesară. „Medicina de familie este complet defavorizată în comparaţie cu celelalte specialităţi”, spuneau în urmă cu doi ani reprezentanţii Colegiului Medicilor Iaşi. Deşi medicul Dragoş Hoescu spune că nu se mai consideră tânăr, recunoaşte că este printre puţinii specialişti care au ales să îşi practice meseria în mediul rural. A ajuns medic de familie dintr-o dorinţă a sa pe care nu a putut nimeni să o schimbe şi afirmă că dacă nu ar fi reuşit să fie medic într-un sat, ar fi făcut o altă specialitate decât să practice medicina într-un oraş. Crede că în sat este mai aproape de oameni şi simte că îi ajută cu adevărat, că îşi face meseria aşa cum trebuie. „Nu aş fi dat mediul rural pentru nimic, aici simţi într-adevăr că eşti medic. Sunt ataşat de oamenii de la sate, chiar simt că îmi fac treaba, simt că are rost ceea ce fac. În mediul urban, medicina de familie e puţin denaturată, oamenii vin după bilet de trimitere, reţetă, însă tu ai misiunea ta de medic, nu eşti contabil”, crede Dragoş Hoescu.

„Eşti mereu provocat, nu poţi să stai”

Medicul spune că medicina de familie este una dintre cele mai grele specialităţi, în opinia sa, pentru că trebuie să cunoască „câte puţin din toate” şi trebuie să se adapteze la nivelul fiecărui pacient. Ajunge ca la finalul unui program dintr-o zi să se simtă la epuizat, dar cu mulţumirea că a reuşit să le fie alături pacienţilor săi, fiind pentru mulţi dintre ei, cărora le este frică de spitale, singura variantă. „În medicina de familie eşti mereu provocat la noutăţi. Când ai specialitatea de ginecologie, de exemplu, ştii că tot timpul trebuie să te pregăteşti pentru asta, însă aici poate să îţi vină şi un nou-născut, o gravidă sau un infarct astfel încât eşti mereu provocat, nu poţi să stai. Din acest punct de vedere este foarte greu, dacă vine un pacient să mă întrebe despre vaccinare, eu trebuie să ştiu şi despre efecte secundare şi despre toate şi să le explic pe înţelesul lor”, a spus Dragoş Hoescu.

Unii pacienţi se vaccinează pe ascuns, să nu ştie familiile

Spre exemplu, una dintre provocările majore cu care se confruntă zi de zi în cabinet e reprezentată de discuţiile referitoare la vaccinarea anti-COVID. Pe lângă pacienţii care s-au vaccinat din dorinţă proprie, sunt şi pacienţi care nici nu vor să audă de vaccinare, dar şi cei care o fac pe ascuns faţă de membrii familiei. „Am avut pacienţi, mai greu deplasabili, care veneau cu copilul lor şi care mă rugau să nu îi spun copilului că s-au vaccinat. Îmi povesteau că le spun copiii «mamă, să nu te vaccinezi că te omoară». Aici până la urmă ţine de informare, iar noi, medicii de familie, nu mai facem faţă”, spune acesta. Medicul explică felul în care a încercat să îi convingă cu argumente pe cât mai mulţi pacienţi de pe lista sa să se vaccineze. Uneori a reuşit, alteori a rămas doar cu dezamăgirea că nu a putut să se facă înţeles. „Eu le spun din start că nu vreau să îi conving, dar vreau să avem o discuţie raţională, bazată pe criteriile sale şi pe ale mele. Foarte mulţi sunt sceptici în legătură cu spitalele, nu vor să meargă, stau acasă până în ultima fază şi de aceea i-am şi sfătuit: măcar mergeţi să vă vaccinaţi. Am făcut tot felul de comparaţii – dacă tu vaccinezi porcul, câinele, găina din ogradă, tu de ce să nu te vaccinezi? Valorează ele mai mult decât tine? Ajung la final să am gura efectiv uscată după aceste discuţii.”

Ca medic de familie „eşti pe cont propriu”

Prima dată a ajuns ca medic de familie în Bălţaţi în octombrie 2015, iar patru ani mai târziu, în 2019, a plecat să lucreze ca medic militar. În acelaşi an s-a reîntors după ce şi-a dat seama că nu îşi doreşte doar să profeseze medicina în bocanci, ci în mijlocul oamenilor. „Am dat efectiv toate examenele pe care le dă un ofiţer, le-am luat, după care am fost activat ca medic militar, cu toate drepturile din MapN, iar acum sunt ofiţer în rezervă. M-am dus dintr-o necesitate financiară, lucrurile mergeau foarte greu în managementul cabinetului, iar în armată era un salariu incomparabil”, explică medicul. Însă Dragoş Hoescu spune că îi lipsea activitatea sa ca medic din sat, discuţiile cu oamenii şi sentimentul că face ceva bine pentru comunitate. „Acolo eram în primul rând militar şi în al doilea rând medic. Armata este foarte frumoasă, faci instrucţii, aplicaţii, dar trebuie să fii făcut pentru asta, trebuie să îţi placă efectiv”, crede medicul.

Deşi trebuie să parcurgă în fiecare zi o distanţă de aproxiamtiv 30 de kilometri de acasă până la cabinetul său din Bălţaţi, medicul nu o resimte ca o problemă. Mai mult, atunci când nu are program la cabinet, face gărzi la Centrul de permanenţă din Deleni. „Nu este o navetă grea, este chiar relaxantă pentru că pe drum ai timp să îţi faci toate socotelile. Problema este că un praxis se obţine foarte greu în România, nu ai sprijin financiar deloc. Eşti efectiv pe cont propriu şi din această cauză vor fi în continuare probleme. Spre exemplu nu îl văd pe copilul meu în mediul rural în aceste condiţii. Sperăm însă să se facă progrese”, crede Dragoş Hoescu. Spune că, din păcate, observă tot mai des că nu mai există acel respect pentru meserii, nici pentru medici, nici pentru profesori, nici în alte domenii.

Mai mult, îşi aminteşte cu regret că atunci când a terminat studiile şi era în primii săi ani de muncă, un medic de familie era văzut la nivelul unui infirmier. „Aici este o luptă pe care eu o numesc pierdută. Este foarte dificil, asta te şi epuizează, ajungi seara acasă şi nu mai poţi face nimic pentru că stai să vorbeşti cu fiecare în parte. Asta dacă vrei să îţi faci treaba aşa cum trebuie, dacă nu, se poate şi altfel, dar indiferent unde alegi să lucrezi, trebuie să ştii că ai făcut tot ce ai putut.“

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Întâlnire online între democraţii

Lucian DÎRDALA

Întâlnire online între democraţii

Deocamdată, administraţia Biden nu doreşte decât să reafirme leadership-ul american în spaţiul pe care mass media încă îl numeşte „lumea liberă”. Este greu de crezut că, în acest moment, Statele Unite au capacitatea ori dispoziţia să exercite presiuni semnificative asupra participanţilor mai puţin merituoşi, şi cu atât mai puţin asupra statelor neinvitate la summit, cum ar fi Turcia.

Filmuletul zilei

opinii

Identităţi în oglindă (II)

Florin CÎNTIC

Identităţi în oglindă (II)

Nimic mai firesc cu ocazia Zilei Naţionale decât o discuţie despre ce înseamnă „să fii român”. Evreu român.

Istoria (sau isteria) unui boxer

Radu PĂRPĂUȚĂ

Istoria (sau isteria) unui boxer

Era pe vremea lui Ceaşcă un boxer sas pe care-l chema Stumpf, ne spunea Ghiţă Mutu din plutonul nostru Ghiţă intrase la facultatea de textile de la Cisnădie, de unde ştia povestea cu Stumpf, care era de fel de pe acolo. 

Ministere „croite” şi răscroite

Nicolae CREŢU

Ministere „croite” şi răscroite

Mai mult decât oriunde altundeva, cel puţin pe aici, prin Europa, la noice declară „liderii” politichiei trebuie dat „la întors”, pe reversul de biată, mai dosnică, retorică a asigurărilor „liniştitoare” puse în circulaţie publică, mediatică. 

pulspulspuls

Iaca ce aranjamente mai pun la cale nea Măricel şi mister Ciorăpel!

Iaca ce aranjamente mai pun la cale nea Măricel şi mister Ciorăpel!

Pentru că tot am deschis ieri pârtia din acest sezon de iarnă cu ce se mai vorbeşte în lumea halatelor albe ca zăpada din târg, povestindu-vă cum s-a bătut palma ca mister Bazil Usturoi să rămână şef acolo unde est, şi pentru că vine vorba aşa de rar despre treburile astea extra-Covid din domeniu, am zis că numai bine să vă mai spunem una scurtă dar vioaie pe azi, că tot e miercuri, zi de post fără nicio dezlegare, nici la peşte, nici la vin sau undelemn. 

Caricatura zilei

Degetelezare

Editia PDF

Bancul zilei

- "Pentru o digestie buna beau bere. Daca nu am pofta de mâncare, beau vin alb. Daca am tensiunea scazuta, beau vin ros (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.