Analiză – Cât ar trebui să plătim, fiecare, pentru salariile din primăriile ieşene? Topul celor mai costisitoare şi celor mai ieftine

În situaţiile privind execuţia veniturilor şi cheltuielilor bugetelor locale, pe care fiecare unitate administrativ-teritorială le raportează la Bucureşti, sunt evidenţiate mai multe categorii de cheltuieli, între care cele cu personalul. Aceşti bani provin din veniturile la bugetul local, venituri constituite mai ales din cotele defalcate din impozitul pe venit, din TVA, dar şi din taxele locale.

Anul trecut, administraţia judeţului, oraşelor şi comunelor a costat 664 de milioane de lei doar în ceea ce priveşte cheltuielile de personal. Ceva mai mult de jumătate din această sumă, 187,5 milioane, a mers la Consiliul Judeţean. Dintre administraţiile locale, evident, Primăria Municipiului Iaşi a cheltuit cei mai mulţi bani cu personalul, 144,9 milioane de lei.

Localnicii cu cea mai scumpă primărie

Dar cât înseamnă aceste cheltuieli pentru fiecare locuitor? Dacă ar fi să scoată bani din buzunar, un localnic din comuna Româneşti, de exemplu, ar trebui să fi plătit, de la sugar la pensionar, câte 1.126 de lei pentru salariile de anul trecut ale celor de la primărie.

Şi un sătean din Mădârjac ar fi trebuit să plătească peste o mie de lei, mai exact 1.067,53 lei. Ambele comune sunt mici, cu puţin peste 1.600 de locuitori fiecare. Prin urmare, această cheltuială pe cap de localnici devine uriaşă.

În cea mai mică comună din judeţ, Cucuteni, fiecare dintre cei 1.335 de oameni domiciliaţi aici ar fi trebuit să scoată din buzunar 936,79 lei.

Populaţia este criteriul principal care determină costurile de funcţionare ale administraţiei pe cap de locuitor. Deşi nu este un indicator de performanţă pentru primării şi consilii judeţene, raportul dintre cheltuielile de personal şi numărul locuitorilor arată cât de scumpă poate să ajungă o administraţie pentru comunitatea pe care o conduce.

Însă asemenea structuri, prea mari pentru comunităţile lor, pot fi înlăturate doar printr-o reformă administrativă, care nu se va întâmpla prea curând.

Artificiul pentru o administraţie ieftină

La celălalt capăt al clasamentului se regăsesc comunităţile mari, dar şi aici întâlnim unele anomalii. Dacă CJ se raportează la populaţia întregului judeţ şi „se scoate” astfel cu mai puţin de 200 de lei/ cap de locuitor, performerul incontestabil din 2019 încoace este comuna Scânteia: 284,55 lei.

Dar vorbim aici de o populaţie după domiciliu de peste 13 mii de suflete, în vreme ce ultimul recensământ a găsit acasă doar 5,5 mii. Diferenţa uriaşă nu e un mister, ci reprezintă numărul celor „mutaţi” aici doar ca să obţină documente de identitate româneşti.

Imediat lângă Scânteia se află Prisăcani, aflat cam în aceeaşi situaţie, şi unde un localnic ar trebui să plătească 288 de lei şi 16 bani pentru salariile celor de la primărie, şi Răducăneni, 306,38 lei.

La capetele clasamentului găsim în fiecare an de aceleaşi UAT-uri. Cele două municipii şi comunele suburbane Iaşului sunt şi ele în partea ieftină a acestui top – 368,86 de lei, Iaşul, 379,82 de lei, Miroslava, şi 385,97 de lei, Valea Lupului, de exemplu.

În schimb, nu a fost stabilită o formulă de calcul pentru gradul de satisfacţie al cetăţeanului pentru serviciile administrative, dacă ar fi să plătească direct aceşti bani celor care se ocupă de bunăstarea şi confortul comunităţii. 

Tot mai puţine administraţii performante

Numărul comunelor care alocă secţiunii de funcţionare (salarii, utilităţi, consumabile etc.) mai puţin de jumătate din cheltuielile totale scade de la un an la altul. În 2020 au fost 36 de comune şi oraşul Podu Iloaiei. Un an mai târziu erau 18 comune, iar în 2022, doar 10 au mai reuşit performanţa de a cheltui în acest scop sub 50 la sută din buget.

Ciurea, Miroslava, Popricani şi Holboca sunt cele mai chibzuite administraţii din Zona Metropolitană, în vreme ce municipiile Iaşi şi Paşcani, Consiliul Judeţean, Hârlăul, Bârnova şi Rediu dau peste 80 la sută din bugetele lor doar pe funcţionare.