Această decizie s-a luat fiindcă, în multe cazuri, unităţile medicale au avut porţile închise pentru internările care nu erau urgente şi, de multe ori, s-a recomandat tratarea în ambulatoriu sau în regim de spitalizare de zi a pacienţilor. În aceste momente, la ieşirea din starea de alertă, va exista o perioadă-tampon, în care spitalele trebuie să ofere servicii medicale ce pot fi decontate de la CJAS, astfel încât să îşi asigure bugetele. Întrebările pe care şi le pun managerii de spitale sunt însă dacă vor veni pacienţii la fel de mulţi ca înainte de martie 2020, şi în cât timp se va ajunge iarăşi la acel nivel.

„Spitalele ştiu care sunt indicatorii în baza cărora se fac decontările; problema de baza e că adresabilitatea nu e aceeaşi ca înainte de pandemie. Astfel, există riscul ca din serviciile medicale prestate să nu îşi acopere cheltuielile necesare de funcţionare. Dar acum se caută soluţii pentru a acoperi cel puţin o perioadă de tranziţie până îşi revin lucrurile la normal”, a declarat Radu Ţibichi, preşedintele Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Iaşi. Acesta susţine că nu toate spitalele vor fi puse într-o situaţie dificilă, ci doar acele unităţi medicale care se ocupă de patologii care nu au în general o adresabilitate crescută. „În general, spitalele de boli cronice au indicatorii aproximativ la fel ca înainte, deci nu ar avea o problemă, iar cele de boli acute, de la o unitate la alta sunt diferenţe. Spitalele de boli acute ar avea o problemă de finanţare dacă nu ar avea aceeaşi adresabilitate ca înainte”, a mai completat Radu Ţibichi.

Servicii medicale regândite în funcţie de adresabilitate

Spitalul Clinic de Recuperare era înaintea pandemiei unul dintre spitalele cu o adresabilitate foarte crescută, cu liste de aşteptare făcute pentru o perioadă de patru-şase luni. Spitalul se ocupă în special de tratarea şi recuperarea bolnavilor cronici, având cumpărate mai multe echipamente performante pentru care cerinţa era foarte mare. În timpul pandemiei, chiar şi în perioadele de vârf, spitalul avea un grad de realizare a sumei contractate cu CJAS de 50%. Pentru a reduce riscul de infecţie, cei mai mulţi pacienţi care s-au adresat spitalului au fost redirecţionaţi către ambulatoriu şi spitalizare de zi, fiind internate doar cazurile care aveau neapărată nevoie.

„De când a început anul, din lunile ianuarie - februarie, nemaifiind implicaţi în tratarea pacienţilor COVID, am realizat din contractul cu CJAS peste 85% din spitalizarea de zi, dar 42% pe spitalizarea continuă. Atunci au fost foarte multe infectări în valul cinci şi bănuiesc că acesta a fost motivul. Adresabilitatea este din ce în ce mai mare, ceea ce înseamnă că avem şanse destul de mari să revenim la normalitate, dar cu siguranţă nu va mai fi ceea ce a fost în 2018 - 2019. Era un spital foarte aglomerat, foarte solicitat, cu liste de aşteptare la 6 luni. Ceea ce ne-a învăţat pandemia a fost să fim foarte flexibili şi să ne adaptăm foarte repede situaţiei”, a explicat ec. Carmen Cumpăt, managerul Spitalului de Recuperare. Astfel, explică managerul, au fost regândite serviciile din spital în funcţie de adresabilitatea existentă. Listele de aşteptare erau foarte mari în perioada dinaintea pandemiei în Secţia de Recuperare Neuromotorie, unde au fost achiziţionate recent aparate noi, iar pacienţii cronici veneau periodic.

Spitalele cu flux mare, ca Neurochirurgia, nu vor avea probleme

Acum, conducerea spitalului a luat decizia ca o parte dintre serviciile care erau disponibile în secţia respectivă să poată fi accesate de pacienţi şi în secţiile de Neurologie şi Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie. „La Neurologie nu făceam recuperare robotică, eram organizaţi doar pentru pacienţi care veneau direct de la Spitalul de Neurochirurgie sau pe scleroză multiplă. Am reuşit să cumpărăm anul trecut echipamente mai performante şi le vom putea oferi pacienţilor aceleaşi servicii ca la Recuperare Neuromotorie. De asemenea, având în vedere că noi în lunile de pandemie făceam 55 - 60% din valoarea contractuală, nu ar trebui să fie acum o problemă majoră. Ne-am acoperi cheltuielile de funcţionare, dar noi am vrea mai mult ca să putem oferi şi mai mult pacienţilor”, a mai completat ec.

Carmen Cumpăt, managerul unităţii medicale. Spre deosebire de Spitalul de Recuperare, unde sunt trataţi bolnavii cronici, la Spitalul de Neurochirurgie ajung pacienţi care au nevoie de intervenţii chirurgicale sau alte urgenţe neurochirurgicale, fiind destinat afecţiunilor acute. „Înainte de pandemie eram un spital cu adresabilitate mare, chiar nu făceam faţă din acest punct de vedere. Ne făceam serviciile medicale care erau contractate cu CJAS şi chiar mai mult decât atât. Erau multe cazuri pe care CJAS nu putea să le deconteze pentru că erau depăşite ca valoare de contract, dar noi nu puteam refuza pacienţii. Deci nu credem că ne va influenţa în vreun fel ridicarea stării de alertă”, a precizat dr. Lucian Eva, managerul Spitalului de Neurochirurgie.