Cum arată “moartea albă” din plămânii pacientului COVID 19! Două exemple de la Iasi

Puţini ştiu însă cum arată plămânii unei persoane infectate cu noul coronavirus. În imaginile pe care “Ziarul de Iaşi” vi le prezintă este vorba despre două cazuri extreme, ambele internate şi vindecate la Spitalul de Boli Infecţioase “Sfânta Parascheva”. Primul caz este al unui pacient tânăr, de 27 de ani, fără boli asociate şi cu o formă uşoară de boală, iar celălalt al unui pacient de 88 de ani, cu multiple comorbidităţi şi cu cinci-şase zile internare la Terapie Intensivă. “Când plămânul devine «alb», moartea poate surveni oricând, şi asta, în cazul SARS COV 2, se poate întâmpla şi de pe o zi pe alta”, a subliniat Carmen Dorobăţ, managerul Spitalului de Boli Infecţioase “Sfânta Parascheva”.

Mai puţine pete înseamnă formă mai uşoară a bolii

Plămânul este organul responsabil de trecerea oxigenului din aerul inspirat, în sânge. Totul se produce în câteva secunde la nivelul alveolelor plămânilor. În timpul inspiraţiei, aerul încărcat cu oxigen traversează traheea, ajunge la bronhii, respectiv la sacii alveolari. Apoi, trece prin pereţii subţiri ai alveolelor şi intră în fluxul sangvin. Dacă plămânii nu funcţionează, oxigenul nu ajunge la celelalte organe vitale, care capitulează rând pe rând, iar decesul poate surveni în mai puţin de şase minute. Noul coronavirus pătrunde în organism prin căile respiratorii superioare şi coboară spre căile respiratorii inferioare. “În cazul inflamaţiei provocate de SARS COV2, vorbim de o distrugere continuă a pereţilor alveolari, care poate merge până la sugrumarea sistemului. La nivelul plămânilor, virusul se îngroapă adânc în celule, unde se înmulţeşte foarte rapid. Apar acele pete albe pe radiografii. În cazul pacientului tânăr, de 27 de ani, fără comorbidităţi, se observă că aceste pete sunt puţine, fiind vorba de o formă uşoară de boală, care a necesitat atenţie, dar care nu a ridicat probleme nici la negativare şi nici la recuperare. Situaţia însă se schimbă radical atunci când e vorba de un pacient vârstnic, cu multiple comorbidităţi, printre care şi hipertensiune arterială, cum este a doua radiografie şi unde se vede că plămânii sunt afectaţi în proporţie 70%”, a declarat Carmen Dorobăţ, managerul Spitalului de Boli Infecţioase.

“Plămânul alb” duce la senzaţia de înec şi internarea la Terapie Intensivă

Bătălia sistemului imunitar al pacientului COVID 19 se dă în plămâni, în principal. În cazul organismului tânăr, fiind vorba despre un virus nou, sistemul imunitar răspunde zgomotos, iar celulele imunitare acţionează atât asupra celor virusate, cât şi asupra ţesuturilor. În cazul infecţiei cu SARS COV2, fluxul de oxigen care pleacă în sânge este mult diminuat astfel încât celulele afectate nu pot fi reparate sau înlocuite şi deci nici sistemul imunitar nu poate fi susţinut. “Odată instalată infecţia, ca urmare a inflamaţiei provocate, treptat, plămânii se umplu de lichid, iar la pacient apare senzaţia de înec, de sufocare. Acele pete albe de pe radiografii, aşa cum este şi cazul pacientului de 88 de ani, devin compacte, se extind. Practic, în cazurile severe, plămânii devin «albi». Totul este şi mai complicat când e vorba şi de HTA sau alte comorbidităţi. Această infecţie provoacă cheaguri de sânge, pacientul prezintă o coagulare crescută, drept pentru care se ajunge la acea tromboză masivă. Aici intervine Terapia Intensivă şi rolul ventilatorului care măreşte fluxul de oxigen transmis de plămâni. Noi practicăm, de regulă, în cazul bolnavilor COVID 19 ventilaţia noninvazivă, unde avem experienţă de mai bine de opt ani”, a mai precizat Carmen Dorobăţ.

Prin infecţia cu SARS COV 2 se ajunge la o distrugere anatonimcă celulară şi de aici apare şi greutatea recuperării. Cu cât pacientul stă mai mult la Terapie Intensivă, cu atât recuperea este mai de durată. Şi asta pentru că, în cazul intubării, de exemplu, muşchii respiratori se atrofiază în câteva ore, iar odată cu sedarea pacientului, se instalează starea de slăbiciune. Din punct de vedere anatomic, al sistemulul respirator, al plămânilor, refacerea acestora poate fi un drum lung şi anevoios. Cât de lung? “Între câteva luni sau niciodată”, a subliniat Carmen Dorobăţ.

Record: externată după 60 de zile de stat în spital

Pentru pacientul cu COVID 19 şi cu cele mai multe zile de spitalizare de la Spitalul de Boli Infecţioase, şi probabil din ţară, nu se ştie câte zile vor fi necesare pentru recuperarea sa. Este vorba despre o femeie cu afecţiune renală care necesita şedinţe de dializă săptămânale şi care a fost externată ieri. Pacienta a fost nevoită să stea 60 de zile internată până ce două teste PCR consecutive au avut rezultat negativ. “În total, au fost 16 teste, din păcate. Deşi starea de sănătate din punctul de vedere al infecţiei cu COVID 19 nu punea probleme, a durat foarte, foarte mult până s-a negativat. Practic, a avut o formă medie de COVID 19, dar spre final a avut o lungă perioadă în care era asimptomatică. Aici este cel mai dificil pentru pacientul asimptomatic în general pentru că, deşi nu suferă, nu poate pleca din spital. În cazul ei, fiind vorba de dializă, pacienta nu s-ar fi încadrat în prevederile ultimului ordin ministerial privitor la externalizarea asimptomaticilor şi formele uşoare ale bolii”, a declarat Carmen Dorobăţ, managerul Spitalului de Boli Infecţioase.

În acest weekend, la unitatea medicală, dar şi la laboratorul de la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr.T. Popa” au fost efectuate 500 de teste. De la începutul pandemiei şi până acum, în trei luni şi jumătate, la Spitalul de Boli Infecţioase au fost internaţi 1.385 de pacienţi, suspecţi, asimptomatici cu forme uşoare, medii sau severe ale bolii. 1.067 au fost confirmaţi cu infecţia cu SARS COV2, în urma testării, iar vârstele acestora sunt cuprinse între 4 luni şi 95 de ani. În total, la spital s-au înregistrat 62 de decese, în 50 dintre cazuri fiind vorba de ieşeni, restul, din alte judeţe ale Regiunii de Nord-Est, cum ar fi Botoşani, Suceava, Neamţ. În acest moment, există 52 de locuri libere pentru pacienţii confirmaţi cu COVID 19 şi patru locuri libere la Compartimentul de Terapie Intensivă.