Cum ridici în centrul Iaşului un bloc ce nu respectă cele mai elementare norme urbanistice? Iată faţa urâtă a neregulilor din Primărie!

Istoria proiectului din strada Lozonschi, din spatele fostei Case a Modei, a început în 2006, când Consiliului Local a aprobat construirea unui imobil cu funcţii de sediu de firmă, birouri şi locuinţe pe un teren de 1.000 mp. Timp de 10 ani, nu s-a întâmplat nimic. În afară poate de faptul că iniţiatorul lui a murit. Acesta a fost însă continuat de moştenitori: Ioan Cristian, Marian Golescu, Ciprian Ştruluciuc şi Andrei Bogdan Achelăriţei. În 2016, proiectul a fost refăcut, propunându-se construirea unui imobil cu trei etaje, pe o suprafaţă de 552 mp.

Proiectul avea însă o problemă fundamentală. Planul Urbanistic General prevedea pentru zona centrală a Iaşului un coeficient maxim de utilizare a terenului (CUT), adică un raport între suprafaţa construită desfăşurată şi suprafaţa terenului, de doar 0,8. Aşadar, legal, pe un teren de 552 mp nu se putea construi nimic cu o suprafaţă desfăşurată mai mare de 441 mp. Pe suprafaţa disponibilă putea încăpea o vilă cu etaj, dar nu un bloc cu patru niveluri. Totuşi, cum-necum, proiectul, care prevedea un CUT de 1,85, a fost aprobat de plenul CL, în 2016. Ba chiar, în octombrie 2017, a fost emisă şi autorizaţia de construire.

Abia începuseră însă lucrările de amenajare a terenului, când pe teren a fost descoperit un beci, rămas de la o construcţie anterioară. Direcţia Judeţeană pentru Cultură (DJC) a apreciat că beciul trebuie protejat, făcând parte din ruinele vechiului Iaşi. Clădirea trebuia mutată, astfel încât să nu se suprapună cu beciul. S-a făcut pe hârtie realinierea construcţiei, DJC şi-a dat avizul, iar proiectul a fost trimis din nou spre aprobare. Parcursul hârtiilor prin Palatul Roznovanu a mai durat un an, iar în iulie 2021, Direcţia de Arhitectură şi Urbanism a întocmit ultimul raport de specialitate. Proiectul a intrat fără nicio problemă pe ordinea de zi a şedinţei CL.

De această dată, poate şi urmare a faptului că între timp mai multe astfel de situaţii din Primărie erau deja în atenţia procurorilor, proiectul nu a mai fost aprobat. A fost scos de pe ordinea de zi, iar secretarul CL a cerut un control de legalitate. Faptul a fost aflat, spun reclamanţii, din presă, întrucât Primăria nu le comunicase nimic. După încă un an de corespondenţă între iniţiatorii proiectului şi municipalitate, se ajungea la instanţă, cerându-se supunerea la votul CL a proiectului noului bloc.

În faţa magistraţilor Tribunalului, reprezentanţii Primăriei au invocat depăşirea prin proiect a indicatorilor urbanistici ai zonei. Funcţionarii municipalităţii îşi dăduseră seama abia acum, se înţelege, că proiectul depăşea de peste două ori coeficientul maxim de utilizare a terenului. În plus, planul urbanistic zonal aprobat în 2016 avusese un termen de valabilitate de 5 ani. Timpul trecuse, iar el îşi încetase efectele. „Mai mult decât atât, PUZ-ul a fost adoptat de către deliberativ prin prezentarea unor informaţii tehnice incorecte (CUT corect ar fi fost 0,8), context în care se apreciază că devin aplicabile dispoziţiile potrivit cărora «Documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanismului modificate fără respectarea prevederilor legale privitoare la avizarea şi aprobarea acestora sunt nule»“, au argumentat juriştii municipalităţii.

Argumentul prezentat ar fi trebuit să fie inatacabil. Un plan urbanistic de detaliu nu poate prevedea modificarea indicatorilor urbanistici aprobaţi prin PUG. Proiectul era ilegal dintru bun început.

Lucrurile nu au fost văzute însă la fel şi de magistraţi. Aceştia au respins argumentul referitor la durata de valabilitate a documentaţiei de urbanism. Aceasta se prelungea automat, câtă vreme se demarase procesul de autorizare a construcţiei. De altfel, ultimul proiect supus spre aprobare era identic cu cel deja aprobat, fiind modificat doar aliniamentul clădirii.

Judecătorii au sancţionat de asemenea indolenţa Primăriei. Hotărârile CL din 2006 şi 2016, despre care municipalitatea afirma că sunt ilegale, nu fuseseră atacate în instanţă pentru a fi anulate. Simpla afirmaţie că actele erau ilegale nu era suficientă pentru a le anula. Până în iulie 2021, toate etapele fuseseră parcurse fără ca vreun funcţionar să sesizeze vreo ilegalitate. „Instanţa reţine faptul că aceste acte administrative (hotărârile CL, n.r.) beneficiază de prezumţia de legalitate, pârâţii nefăcând dovada anulării acestora prin acţiune formulată în faţa instanţei de contencios administrativ. Aspectele de nelegalitate nu pot, în opinia instanţei, să reprezinte motive apte a justifica refuzul de soluţionare a cererii reclamanţilor care a avut ca obiect o modificare parţială a PUZ-ului iniţial din 2016 , doar sub aspectul regimului de aliniere principal, în rest, astfel cum rezultă din chiar cuprinsul certificatului de urbanism nr 3962/13.12.2019 fiind menţinuţi toţi indicatorii urbanistici , astfel cum au fost aceştia aprobaţi prin HCL 156/2016”, au spus judecătorii.

Aceştia au obligat Primăria să convoace CL pentru a i se supune spre votare proiectul de hotărâre privind aprobarea proiectului. Sentinţa a fost contestată de municipalitate, dosarul intrând pe rolul Curţii de Apel.