De ce s-a dublat numărul pensionarilor speciali în ultimii ani? Una din explicaţii: traiul mai bun. Iaşul are 265 de „speciali”

Efectul Schengen, deşi omniprezent zilele acestea, nu va rezolva toate vechile probleme ale societăţii româneşti. Bunăoară, bugetul pe anul viitor, care este adoptat încă de luna aceasta, reaprinde disputele pe marginea bugetelor alocate ministerelor, respectiv unor instituţii şi unor domenii socio-profesionale.

Pensiile ocupă un loc aparte, în Bugetul asigurărilor sociale – care anul viitor va totaliza 111,5 miliarde de lei. Este vorba de pensiile plătite în sistemul public, pentru care punctul a fost stabilit la valoarea de 1.785 de lei de la 1 ianuarie, în creştere de la 1.586 de lei, acum.

Pentru celelalte pensii, de serviciu, respectiv indemnizaţii pentru limită de vârstă, creşterile sunt incluse în bugetele Ministerelor Apărării, Afacerilor Interne etc. şi în bugetul pe care şi-l croiesc parlamentarii, în cadrul pensiilor speciale.

Dar câţi beneficiari sunt de fiecare parte?

De la Casa Naţională de Pensii Publice ni s-a răspuns că, în octombrie, în ţară erau în plată 9.896 de beneficiari, cea mai mare pensie de serviciu (valoare brută) fiind de 50.359 de lei. Sunt de peste două ori mai mulţi beneficiari decât la sfârşitul anului 2007, când numărul lor era de 4.806, potrivit datelor CNPP.

Este vorba de magistraţi, grefieri, aviatori, inspectori ai Curţii de Conturi şi funcţionari parlamentari – care, la Iaşi, însumau la începutul anului nu mai puţin de 265 de persoane. Aşa cum am mai relatat, cea mai mare pensie plătită prin Casa Judeţeană de Pensii este de 43.381 de lei brut, beneficiar fiind un fost magistrat. În 2007, maximul acestui venit era de aproximativ 30 de mii de lei (brut).

De la Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale am primit situaţia la nivelul întregii ţări, nu şi separat pentru judeţul Iaşi. Astfel, în prezent sunt 67.157 de beneficiari ai pensiei de serviciu, în uşoară creştere faţă de anul 2007, când erau înregistraţi 63.323 de beneficiari ai pensiei militare. Cea mai mare pensie de acest fel în plată este de 40.176 de lei (brut).

De la Casa de Pensii Sectorială a Serviciului Român de Informaţii am primit, de asemenea, situaţia la nivel naţional. Astfel, dacă în ianuarie 2016 erau înregistraţi 7.901 beneficiari ai pensiei de serviciu, cu un venit maxim de 11.308 lei net, la începutul anului în curs erau în plată 11.003 persoane, maximul acestui venit fiind dublu, 22.041 de lei.

În fine, Ministerul Afacerilor Interne ne-a furnizat prin Casa de Pensii Sectorială un alt set de informaţii, doar pentru judeţul Iaşi. Şi aici cuantumul brut al pensiei de serviciu aproape că s-a dublat în ultimii 15 ani, de la 10.247 de lei la 19.562 de lei. În schimb, numărul beneficiarilor ne-a fost prezentat ca fiind numărul celor care au trecut în rezervă, respectiv au încetat raporturile de serviciu.

Astfel, în anul 2014 au fost doar 11 angajaţi din cadrul unităţilor subordonate MAI din judeţul Iaşi care au trecut în rezervă, în vreme ce anul trecut numărul a fost unul record, 378. De la începutul anului în curs până la momentul redactării răspunsului către redacţie, erau înregistraţi 174 de beneficiari ai pensiilor de serviciu.

De ce creşte mai repede numărul pensiilor de serviciu

Dincolo de veniturile mai mari decât pensia medie din sistemul public – 1.774 de lei la jumătatea anului pe ţară, 1.691 de lei în judeţul Iaşi – este de remarcat că numărul beneficiarilor Caselor sectoriale creşte mai repede în comparaţie cu pensionarii CNPP.

Pe final de an, creşterea a fost accentuată de scenariile despre intenţia Guvernului de a urca vârsta de pensionare spre 60 sau chiar 65 de ani. În prezent, stagiul minim de 20 de ani, duce în dese rânduri la pensionarea sub vârsta de 50 de ani.

Dacă în deceniul trecut trendul era uşor crescător şi în rândul celor aflaţi în evidenţa Casei Judeţene de Pensii, pandemia a inversat tendinţa. Astfel, de la aproape 151 de mii de pensionari în judeţ în trimestrul II al anului 2020, CJP avea în evidenţă 149,5 mii în acelaşi trimestru din 2022.

Eurostat, biroul statistic al Uniunii Europene, pune pentru România speranţa de viaţă sănătoasă exact între beneficiarii pensiilor de serviciu/speciale şi cei ai sistemului public de pensii: 60,5 ani pentru femei şi 59,3 ani pentru bărbaţi, cu 4 ani sub media europeană.