anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Observaţii tot mai dese ale medicilor ieşeni. Şi câteva fapte care te pun serios pe gânduri

Fața nevăzută a COVID la Iași: tentative de sinucidere și agresiuni la adresa medicilor

GALERIE
spital-coronavirus
  • spital-coronavirus
- +

Manifestări neurologice ciudate ale Covid 19, sau decompensări psihice ale contextului înnebunitor din spital? O întrebare care pare să nu-şi fă găsit încă un răspuns cert. Temperaturile ridicate din saloanele prea strâmte, de 2-3 metri, lungul şir al zilelor de spitalizare care par a nu se mai termina, adesea incertitudinea privind durata spitalizării, frica şi incertitudinile legate de boala în sine, ştirile teribile pe care le aud, singurătatea - mulţi fiind uitaţi parcă de cei apropiaţi, de frică sau din alt motiv: toate acestea sunt o povară mult prea grea pentru cei peste 300 de pacienţi COVID 19 din spitalele ieşene. Pentru unii pare a fi chiar o povară copleşitoare. Medicii spun că mulţi dintre ei ajung la decompensări teribile, la tulburări grave de comportament, de la halucinaţii şi deliruri până chiar la comă. Unii devin agresivi, inclusiv cu medicii, iar alţii au intenţii suicidare, un astfel de incident fiind chiar în urmă doar cu două zile la Spitalul CFR. Au acestea o legătură directă cu coronavirusul, fiind o manifestare a bolii, sau una indirectă, datorată izolării şi fricii?

Tabloul în saloanele COVID, multe dintre ele neavând decât 2/3 metri, este pe bună dreptate macabru. Bolnavii COVID se învârt ca într-o cuşcă, uneori la 30 sau mai multe grade Celsius, fără a avea permisiunea să părăsească încăperea. Cei mai “fericiţi” sunt cei internaţi cu alţi membri ai familiei. La polul opus sunt însă pacienţii care nu au pe nimeni, sau pe care rudele nu îi prea întreabă de sănătate. Peste toate, sunt zilele prelungite de spitalizare în urma reconfirmării la retestare a bolii şi, bineînţeles, simptomele care dispar cu greu, unele rămânând şi după externare, cel puţin un timp. Pe fondul acesta, al izolării cumulate cu frica de necunoscut vizavi de boală, la pacienţii COVID 19 apar efectele neurologice şi neuropsihice neaşteptate. Apar decompensări, atitudini agresive, uneori faţă de cadrele medicale. ”Sunt foarte mulţi tineri care au o atitudine refractară la tot ce înseamnă izolare şi carantinare. Sunt agresivi, mai mult verbal să spunem. E vorba de 5% dintre pacienţii internaţi, şi în special cei cu spitalizări prelungite. Bineînţeles, în această categorie intră şi cei bătrâni, de peste 80 de ani, care au un fenomen de ischemie cerebrală”, ne spune Mihai Glod, managerul Spitalului CFR, unitate suport COVID.

Pensionar transferat: aveau intenţii suicidare

Cei mai mulţi pacienţi care au ajuns să aibă deviaţii de comportament au fost internaţi în perioada din pandemie când spitalele externau numai după două teste negative, indiferent dacă era vorba de asimptomatici sau cei cu formă uşoară de boală. “Aveam pacienţi atunci care stăteau o lună şi jumătate, şi două chiar, în spital. Şi atunci apărea această stare de nelinişte, şi uneori de agresivitate”, a adăugat dr. Glod. Managerul Spitalului CFR mai spune că au existat şi există şi acum ameninţări cu sinuciderea din partea unor bolnavi. “A fost o ameninţare de suicid, la începutul pandemiei… Ieri, în schimb, a mai fost transferat un bărbat de 82 de ani de la Institutul de Boli Cardiovasculare, dar care, probabil tot pe fondul unei ischemii cerebrale, a devenit la un moment dat foarte agresiv. Dar am reuşit să-i acordăm un suport psihoterapeutic”, a mai spus Mihai Glod. Spitalul CFR dispune de patru psihologi, trei dintre aceştia fac şi activitatea de siguranţă în trafic, iar unul este strict dedicat pentru consilierea celor 80 de bolnavi COVID 19.

De la agitaţie psihomotorie cu tendinţe de suicid până la comă

La Spitalul de Boli Infecţioase “Sfânta Parascheva”, spitalul din prima linie COVID 19, există un grup de trei psihologi care asigură asistenţă încă din luna martie pacienţilor diagnosticaţi cu infecţia cu SARS COV 2. Aceştia, împreună cu medicii infecţionişti, au realizat un studiu privind modificările din punct de vedere neuropsihic dar şi neurologic al pacienţilor internaţi. Studiul a fost realizat în perioada 15 martie - 30 iunie , timp în care au fost consiliaţi psihologic 650 pacienţi, cu o frecvenţă din partea psihologilor ce a variat între 3-5 intervenţii/săptămână. Problemele descoperite au fost: în 92% din cazuri frica de necunoscut (angoasă privind evoluţia bolii, contagiozitatea, raportată la propria persoana şi la familie), izolarea şi ostracizarea, chiar susţinute de culpă, şi povara bolii concretizată în marginalizarea de către anturaj şi chiar propria familie.

Directorul medical al spitalului, Carmen Manciuc, a spus că “agresivitatea şi negativismul acestor pacienţi nu au fost privite de către medici ca o reacţie a ceea ce se întâmplă. Situaţiile au fost privite la modul obiectiv, pentru că am avut tulburări neurologice şi psihoemoţionale la aceşti pacienţi, de diverse grade. Aceste situaţii au variat, aşa cum spuneam, de la negativism, la dromomanie, halucinaţii, şi poate agresivitate, oarecum mai puţin”. Mai concret, potrivit studiului realizat, s-au evidenţiat tulburări de la anxietatea asociată bolii până la psihoze cu delir de persecuţie, halucinaţii vizuale şi auditive (îşi auzeau rudele vorbind, sau vedeau pe cineva de acasă prin salon - nr). Mai grav a fost când au apărut la unii pacienţi acea agitaţie psiho-motorie, cu tendinţa la manifestari autolitice (tentative de suicid - n.r.), ce a necesitat intervenţii de specialitate, consult psihiatric sau manevre medicale specifice - comă cu efectuare de puncţie lombară pentru diagnostic diferenţial. “Au fost două cazuri la care de care îmi aduc aminte că am făcut puncţie lombară tocmai pentru a nu trece pe lângă un alt diagnostic extrem de sever, şi anume meningita”, a mai spus Carmen Manciuc.

Potrivit studiului, pacienţii care au avut rezilienţă psihologică (200 cazuri), au avut o evoluţie favorabilă, pe când ceilalţi s-au simţit traumatizaţi. Psihologii şi medicii mai precizează că, în cursul spitalizării, elementele psihotice s-au remis. După cum a declarat Carmen Manciuc, directorul medical al spitalului, au fost pacienţi care au avut nevoie de suport psihologic şi după externare, iar acesta a fost asigurat tot de către cei trei psihologi ai instituţiei.

Două noi recorduri negative

În ce priveşte cifrele pandemiei, ieri Institutul Naţional de Sănătate Publică a raportat pentru Iaşi alte 31 de cazuri noi. La nivel naţional s-a punctat un alt record, 1.378 de români fiind confirmaţi cu infecţia cu noul coronavirus. Mai îngrijorător este numărul de decese, care ieri, la nivel naţional, a atins pragul de 50. Tot INSP a anunţat că vârsta medie a pacienţilor infectaţi cu SARS COV 2 este de 48 de ani, iar în cazul morţilor, de 69 de ani. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Opțiunile geopolitice ale Europei în confruntarea dintre America și China

Alexandru LĂZESCU

Opțiunile geopolitice ale Europei în confruntarea dintre America și China

Deşi europenii au evitat până acum, în general, să adopte o atitudine excesiv de contondentă în raport cu China şi nici nu s-au raliat poziţiei americane, pe care totuşi o împărtăşesc în mare parte, au devenit tot mai îngrijoraţi şi mai iritaţi de atitudinea tot mai agresivă a Berlinului.

Filmuletul zilei

opinii

La masa oficială

Nichita DANILOV

La masa oficială

În aparenţă, înfăţişarea bonomă lui Medvedev degaja linişte şi echilibru. Dar asta era doar aparenţă. Căci pixul pe care preşedintele îl învârtea între degete în timp ce stătea în prezidiu exprima destul de multe. Nesiguranţă? Plictiseală? Nerăbdare?

Viaţa ca teatru, omul ca spectacol

Dana ȚABREA

Viaţa ca teatru, omul ca spectacol

Dacă viaţa ar fi asemenea unei scene de teatru, atunci omul nu ar putea fi decât actor sau spectator. Metafora vieţii ca teatru, în sensul scoaterii din context a replicilor lui Jaques din As You Like It de William Shakespeare, conduce la o interpretare prejudiciată („Lumea-ntreagă e o scenă şi toţi oamenii sunt actori”). 

Ultimele zile

Michael ASTNER

Ultimele zile

După ce petrec săptămâni bune la ţară, la Amnaş, cum-necum vine momentul în care parcă simt că gata, ajunge. Şi asta dincolo de eventualele chestiuni concrete ce-ar fi de rezolvat la oraş. Iar din momentul acela, al fixării datei plecării, ultimele zile capătă un ritm şi-un conţinut al lor: încep să pregătesc curtea şi casa pentru absenţa mea, să fac, adică, oareşce ordine, să fac curat etc.

pulspulspuls

O mare minune dumnezeiască la saloanele Covid de la Iaşi

O mare minune dumnezeiască la saloanele Covid de la Iaşi

Pentru că e uichend, haideţi să fie, conform tradiţiei, tot fără politichie, deşi e campanie. 

Caricatura zilei

Dacia Debut

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.