anunturi
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Observaţii tot mai dese ale medicilor ieşeni. Şi câteva fapte care te pun serios pe gânduri

Fața nevăzută a COVID la Iași: tentative de sinucidere și agresiuni la adresa medicilor

GALERIE
spital-coronavirus
  • spital-coronavirus
- +

Manifestări neurologice ciudate ale Covid 19, sau decompensări psihice ale contextului înnebunitor din spital? O întrebare care pare să nu-şi fă găsit încă un răspuns cert. Temperaturile ridicate din saloanele prea strâmte, de 2-3 metri, lungul şir al zilelor de spitalizare care par a nu se mai termina, adesea incertitudinea privind durata spitalizării, frica şi incertitudinile legate de boala în sine, ştirile teribile pe care le aud, singurătatea - mulţi fiind uitaţi parcă de cei apropiaţi, de frică sau din alt motiv: toate acestea sunt o povară mult prea grea pentru cei peste 300 de pacienţi COVID 19 din spitalele ieşene. Pentru unii pare a fi chiar o povară copleşitoare. Medicii spun că mulţi dintre ei ajung la decompensări teribile, la tulburări grave de comportament, de la halucinaţii şi deliruri până chiar la comă. Unii devin agresivi, inclusiv cu medicii, iar alţii au intenţii suicidare, un astfel de incident fiind chiar în urmă doar cu două zile la Spitalul CFR. Au acestea o legătură directă cu coronavirusul, fiind o manifestare a bolii, sau una indirectă, datorată izolării şi fricii?

Tabloul în saloanele COVID, multe dintre ele neavând decât 2/3 metri, este pe bună dreptate macabru. Bolnavii COVID se învârt ca într-o cuşcă, uneori la 30 sau mai multe grade Celsius, fără a avea permisiunea să părăsească încăperea. Cei mai “fericiţi” sunt cei internaţi cu alţi membri ai familiei. La polul opus sunt însă pacienţii care nu au pe nimeni, sau pe care rudele nu îi prea întreabă de sănătate. Peste toate, sunt zilele prelungite de spitalizare în urma reconfirmării la retestare a bolii şi, bineînţeles, simptomele care dispar cu greu, unele rămânând şi după externare, cel puţin un timp. Pe fondul acesta, al izolării cumulate cu frica de necunoscut vizavi de boală, la pacienţii COVID 19 apar efectele neurologice şi neuropsihice neaşteptate. Apar decompensări, atitudini agresive, uneori faţă de cadrele medicale. ”Sunt foarte mulţi tineri care au o atitudine refractară la tot ce înseamnă izolare şi carantinare. Sunt agresivi, mai mult verbal să spunem. E vorba de 5% dintre pacienţii internaţi, şi în special cei cu spitalizări prelungite. Bineînţeles, în această categorie intră şi cei bătrâni, de peste 80 de ani, care au un fenomen de ischemie cerebrală”, ne spune Mihai Glod, managerul Spitalului CFR, unitate suport COVID.

Pensionar transferat: aveau intenţii suicidare

Cei mai mulţi pacienţi care au ajuns să aibă deviaţii de comportament au fost internaţi în perioada din pandemie când spitalele externau numai după două teste negative, indiferent dacă era vorba de asimptomatici sau cei cu formă uşoară de boală. “Aveam pacienţi atunci care stăteau o lună şi jumătate, şi două chiar, în spital. Şi atunci apărea această stare de nelinişte, şi uneori de agresivitate”, a adăugat dr. Glod. Managerul Spitalului CFR mai spune că au existat şi există şi acum ameninţări cu sinuciderea din partea unor bolnavi. “A fost o ameninţare de suicid, la începutul pandemiei… Ieri, în schimb, a mai fost transferat un bărbat de 82 de ani de la Institutul de Boli Cardiovasculare, dar care, probabil tot pe fondul unei ischemii cerebrale, a devenit la un moment dat foarte agresiv. Dar am reuşit să-i acordăm un suport psihoterapeutic”, a mai spus Mihai Glod. Spitalul CFR dispune de patru psihologi, trei dintre aceştia fac şi activitatea de siguranţă în trafic, iar unul este strict dedicat pentru consilierea celor 80 de bolnavi COVID 19.

De la agitaţie psihomotorie cu tendinţe de suicid până la comă

La Spitalul de Boli Infecţioase “Sfânta Parascheva”, spitalul din prima linie COVID 19, există un grup de trei psihologi care asigură asistenţă încă din luna martie pacienţilor diagnosticaţi cu infecţia cu SARS COV 2. Aceştia, împreună cu medicii infecţionişti, au realizat un studiu privind modificările din punct de vedere neuropsihic dar şi neurologic al pacienţilor internaţi. Studiul a fost realizat în perioada 15 martie - 30 iunie , timp în care au fost consiliaţi psihologic 650 pacienţi, cu o frecvenţă din partea psihologilor ce a variat între 3-5 intervenţii/săptămână. Problemele descoperite au fost: în 92% din cazuri frica de necunoscut (angoasă privind evoluţia bolii, contagiozitatea, raportată la propria persoana şi la familie), izolarea şi ostracizarea, chiar susţinute de culpă, şi povara bolii concretizată în marginalizarea de către anturaj şi chiar propria familie.

Directorul medical al spitalului, Carmen Manciuc, a spus că “agresivitatea şi negativismul acestor pacienţi nu au fost privite de către medici ca o reacţie a ceea ce se întâmplă. Situaţiile au fost privite la modul obiectiv, pentru că am avut tulburări neurologice şi psihoemoţionale la aceşti pacienţi, de diverse grade. Aceste situaţii au variat, aşa cum spuneam, de la negativism, la dromomanie, halucinaţii, şi poate agresivitate, oarecum mai puţin”. Mai concret, potrivit studiului realizat, s-au evidenţiat tulburări de la anxietatea asociată bolii până la psihoze cu delir de persecuţie, halucinaţii vizuale şi auditive (îşi auzeau rudele vorbind, sau vedeau pe cineva de acasă prin salon - nr). Mai grav a fost când au apărut la unii pacienţi acea agitaţie psiho-motorie, cu tendinţa la manifestari autolitice (tentative de suicid - n.r.), ce a necesitat intervenţii de specialitate, consult psihiatric sau manevre medicale specifice - comă cu efectuare de puncţie lombară pentru diagnostic diferenţial. “Au fost două cazuri la care de care îmi aduc aminte că am făcut puncţie lombară tocmai pentru a nu trece pe lângă un alt diagnostic extrem de sever, şi anume meningita”, a mai spus Carmen Manciuc.

Potrivit studiului, pacienţii care au avut rezilienţă psihologică (200 cazuri), au avut o evoluţie favorabilă, pe când ceilalţi s-au simţit traumatizaţi. Psihologii şi medicii mai precizează că, în cursul spitalizării, elementele psihotice s-au remis. După cum a declarat Carmen Manciuc, directorul medical al spitalului, au fost pacienţi care au avut nevoie de suport psihologic şi după externare, iar acesta a fost asigurat tot de către cei trei psihologi ai instituţiei.

Două noi recorduri negative

În ce priveşte cifrele pandemiei, ieri Institutul Naţional de Sănătate Publică a raportat pentru Iaşi alte 31 de cazuri noi. La nivel naţional s-a punctat un alt record, 1.378 de români fiind confirmaţi cu infecţia cu noul coronavirus. Mai îngrijorător este numărul de decese, care ieri, la nivel naţional, a atins pragul de 50. Tot INSP a anunţat că vârsta medie a pacienţilor infectaţi cu SARS COV 2 este de 48 de ani, iar în cazul morţilor, de 69 de ani. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cum trebuie citite demersurile d-lui Macron de modificare a Tratatului UE (I)

Alexandru LĂZESCU

Cum trebuie citite demersurile d-lui Macron de modificare a Tratatului UE (I)

Într-un fel chiar şi Eurovizonul a arătat de ce mulţi europeni, mai ales cei din grupul nordic şi de pe flancul estic, nu au deloc încredere că o Europă suverană sub comandă franco-germană, decuplată de „anglo-saxoni”, le-ar putea asigura securitatea.

opinii

Catedrala simfonică a lui Eugen Doga

Nichita DANILOV

Catedrala simfonică a lui Eugen Doga

Dacă ar trebui să folosesc o imagine parabolică pentru percepţia muzicii sale, atunci, forţând un pic accentele, aş spune că la auzul uverturilor şi simfoniilor sale până şi pietrele de pe caldarâm se trezesc din amorţire şi încep să danseze transformându-se când în nişte clape de pian, când în nişte imense clape de armonică.

Nevoia de noroc

Michael ASTNER

Nevoia de noroc

Repet şi o spun din nou: E nevoie şi de oareşce noroc - şi în viaţă, şi în joc.

Identitate personală, identitate etnică, identitate naţională (III)*

Eugen MUNTEANU

Identitate personală, identitate etnică, identitate naţională (III)*

Pornind de la constatarea că limba nu este un bloc unitar şi omogen, ci un conglomerat de varietăţi, autorul analizează funcţia limbii în configurarea identităţii naţionale.

pulspulspuls

Musiu senator şi madam dipotat: o explicaţiune pentru a ţine de cald în uichend

Musiu senator şi madam dipotat: o explicaţiune pentru a ţine de cald în uichend

Ca o mică explicaţiune despre una sau alta din cele întâmplate în politichia locală, haideţi să opinăm pe astăzi despre o ciudăţenie remarcată de unii observatori ieşeni mai atenţi din fire. 

Caricatura zilei

Isărescu Ceai de Tei

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

    X