Caută 
Video
La Institutul Francez Iaşi va avea loc lansarea volumului Colecţia Mihnea Berindei şi dezbaterea „Moştenirea unui om bun” – FOTO
3 MIN
Ce lasă în urmă un om bun? Luni, 27 noiembrie 2023, de la ora 17:00, la Institutul Francez Iaşi va avea loc lansarea volumului Colecţia Mihnea Berindei. Inventar arhivistic, Supliment (2022) al „Archiva Moldaviae”, şi dezbaterea „Moştenirea unui om bun”: Mihnea Berindei. Manifestarea este organizată de Societatea de Studii Istorice din România, Arhivele Naţionale – Iaşi, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” din Iaşi, Centrul de Istorie a Secolului XX din cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi Institutul Francez Iaşi.
Vor avea intervenţii Catherine Berindei, soţia lui Mihnea Berindei, Cătălin Botoşineanu, arhivistul care a realizat prelucrarea Colecţiei, Mihai Chiper, redactor-şef al revistei „Archiva Moldaviae”, profesorii universitari Alexandru Călinescu, Lucian Leuştean şi Florea Ioncioaia, Florin Cîntic, şeful Serviciului Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale, istoricii Armand Goşu şi Dorin Dobrincu, prieteni şi colaboratori apropiaţi ai lui Mihnea Berindei, implicaţi în aducerea arhivei acestuia la Arhivele din Iaşi.
Cine a fost Mihnea Berindei ?
Mihnea Berindei s-a născut la Bucureşti, la 22 martie 1948, şi s-a stins la Veneţia, la 19 iunie 2016. A reuşit să plece din România comunistă în 1970 şi s-a stabilit la Paris. Istoric specializat în osmanistică, s-a format şi a lucrat la celebra École des Hautes Études en Sciences Sociales (EHESS), apoi la „Institut National des Langues et Civilisations Orientales” (INALCO) şi la Institut des Sciences Sociales du Politiques al Centre National de la Recherche Scientifique (CNRS). Realizările sale profesionale arată un istoric atent la detalii şi la ansamblu, bazat pe izvoare şi interpretări profesionale, măsurat în aprecieri şi respingând istoria-propagandă.
Începând cu anul 1977, activitatea lui Mihnea Berindei avea să capete noi dimensiuni, mai ales sub raport civic. Alături de alţi exilaţi – precum Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Dumitru Ţepeneag, Marie-France Ionescu, Maria Brătianu, Sanda Stolojan, Constantin Cesianu, Mihai Korne, Matei Cazacu ş.a. –, el a asumat sarcina denunţării publice a abuzurilor sistematice ale regimului Nicolae Ceauşescu.
S-a opus încălcării drepturilor omului
Mihnea Berindei a investit enorm în aspectele care astăzi ar putea părea „birocratice”. Zeci de mii de pagini de texte, care au format corespondenţa şi semnalarea cazurilor de încălcare a drepturilor omului în România în faţa instituţiilor europene şi internaţionale, alte zeci de mii de pagini care arată modul în care a asistat şi ajutat persoanele, instituţiile şi organizaţiile democratice din România post-decembristă stau mărturie devoţiunii sale. Viaţa lui a fost un exemplu de slujire a cauzei libertăţii şi drepturilor omului, de eforturi susţinute şi eficace pentru reaşezarea ţării sale, dar şi a celor din jur, pe un drum democratic şi european. Pentru ceea ce a susţinut şi a făcut acest om cu inimă mare, memoria sa merită preţuită. De asemenea, a fost implicat în ajutarea cetăţenilor români care criticau regimul ceauşist, astfel punându-şi viaţa în pericol: Paul Goma, Vasile Paraschiv, Mihai Botez, Radu Filipescu, Dorin Tudoran, Doina Cornea, Gabriel Andreescu, Mircea Dinescu, Dan Petrescu, Liviu Cangeopol, Liviu Antonesei etc. Potrivit mărturiilor, Mihnea Berindei a fost un om total dedicat acestor cauze, consumând timp, energie, resurse materiale şi dovedindu-se extrem de eficient. Liga pentru apărarea Drepturilor Omului din România (1977-1990) şi Biroul pentru Informare şi Ajutor pentru România (după 1990) vor deveni adevărate instituţii graţie eforturilor sale şi ale altor exilaţi români.
