Caută 
3 MIN
Video
Specialiştii Institutului de Psihiatrie „Socola“ din Iaşi atrag atenţia asupra faptului că dependenţa de cofeină are un efect mult mai grav asupra organismului decât se cunoaşte în primă fază, şi spun că acest consum este tot mai crescut în ultimii ani. Aceştia admit faptul că există mai multe beneficii ale consumului de cafea, pentru minte şi trup, dar atrag atenţia asupra faptului că multe persoane ajung să facă excese care dăunează, iar dependenţa la care se ajunge în multe instanţe are mai multe efecte negative asupra organismului decât elementele pozitive ale consumului moderat.
În perioada 2016 – 2018, la Institutul de Psihiatrie „Socola“ Iaşi au fost internate 11 persoane cu tulburări psihice datorate consumului altor substanţe stimulative (cofeină).
„Cofeina este absorbită în intestine, apoi călătoreşte spre creier, unde stimulează activitatea celulelor cerebrale, astfel încât să nu mai resimţim senzaţia de oboseală. Consumul regulat de cofeină modifică foarte uşor chimia creierului, iar băutorul de cafea are nevoie de creşterea dozei pentru că organismul se obişnuieşte şi cere mai mult“, a declarat dr. Petronela Nechita, medic primar psihiatru de la „Socola“.
Aceasta susţine că efectele negative pe care le are cofeina nu sunt recunoscute, fiindcă vorbim de un drog „acceptat din punct de vedere social“, dar că în România există ca diagnostic „dependenţa de cofeină“, mai exact în cadrul clasificării „Tulburări mentale şi de comportament datorate folosirii altor stimulanţi incluzând cofeina“.
„Consumul ocazional de cofeină nu este periculos, însă consumul frecvent poate produce efecte negative. Studiile arată că mai bine de 50% din consumatorii de cofeină întâmpină dificultăţi de reducere sau renunţare la acest drog. Dacă se întrerupe brusc consumul de cafea, creierul rămâne fără combustibil şi apare senzaţia de oboseală, care te determină să bei cafea din nou. Riscul de a deveni dependent de cafea ţine de factori diverşi, de la cei de natură genetică la cei de natură socială. Din păcate, în acest moment nu se ştie exact cât timp îi ia unui organism să devină dependent de cafea“, a mai precizat dr. Petronela Nechita.
Simptome ale dependenţei şi câtă cafea puteţi bea fără niciun risc
Medicii spun că, în momentul în care există o dependenţă de cafea, iar consumul de cofeină este întrerupt, apar o serie de simptome: durerea de cap, oboseala, scăderea capacităţii de concentrare şi stări de iritare sau chiar depresie.
În cazuri mai grave, apar chiar senzaţii de greaţă, dureri musculare, la 10-12 ore după întreruperea consumului, şi pot persista chiar şi 2-3 zile. Dacă se consumă o doză prea mare de cafea, apar simptome imediate precum palme umezite, bătăi intense ale inimii, agitaţie sau irascibilitate.
„Ca urmare a creşterii ritmului cardiac şi respirator, creierul este privat de oxigenul necesar pentru gândirea calmă şi raţională. Mai mult, prea multă cofeină duce la creşterea tensiunii arteriale şi la creşterea frecvenţei respiraţiei. Cofeina afectează calitatea somnului. Administrarea zilnică de cafea poate modifica ciclul de somn, cauzând tulburări de somn nocturn şi somnolenţă pe perioada zilei“, a completat dr. Petronela Nechita.
Câteva recomandări
Aceasta nu recomandă consumul excesiv de cafea persoanelor care sunt deja predispuse la stres, fiindcă aportul mai mare de cafea le poate agrava simptomele, iar simptome precum anxietate, insomnii sau oboseală cronică sunt semnele impunerii unei dependenţe puternice.
Medicul precizează faptul că, bazându-se pe recomandările European Food Safety Authority, adulţii pot să consume fără probleme o doză unică de cafea de până la 200 de milligrame, sau maximum 400 de miligrame pe zi. De asemenea, femeile însărcinate pot consuma fără nicio problemă 200 de miligrame, fără riscuri pentru copil.
