Povestea penală a cazangiului cinstit din Zanea ajuns patron evazionist. Salvat de „mama cea bună”, Curtea Constituţională

În vârstă de 39 de ani la data comiterii faptelor, neşcolarizat şi tată a patru copii, Bradu Stănescu locuia în Zanea, având ca profesie de bază realizarea şi repararea cazanelor, ca şi recuperarea de fier vechi. La începutul anului 2009, a devenit patron al unei firme specializate în comerţul cu ridicata al metalelor şi minereurilor metalice. A intrat aproape imediat în conflict cu legea. Un control efectuat de fisc în 2012 a stabilit că în perioada 2010-2011 făcuse mai multe achiziţii fictive, cauzând un prejudiciu de 136.400 lei bugetului de stat. Pentru aceasta, a fost condamnat în 2017 la 2 ani de închisoare, dar cu suspendare. Nu a fost însă ultima oară când dădea ochii cu justiţia.

Un nou control al Fiscului a stabilit că în decursul a doar primelor două luni din 2012, firma sa făcuse achiziţii de 1,2 milioane lei. Nu ar fi fost o problemă, dacă achiziţiile nu ar fi avut în spate 13 facturi false, emise chipurile de societăţi din Bistriţa-Năsăud. S-a calculat un prejudiciu adus statului de 459.000 lei, pentru care a fost trimis din nou în judecată, în 2019, tot pentru evaziune fiscală. Procurorii au pus sechestru la acea dată pe singurul bun aflat pe numele lui Stănescu, o casă de 130 mp în Grajduri, construită fără autorizaţie. Valoarea estimată a acesteia, de 74.100 lei, era departe de cea a prejudiciului, iar pentru diferenţă s-au sechestrat, formal, toate bunurile prezente şi viitoare.

În faţa instanţei, Stănescu a povestit că ajunsese patron din întâmplare. Ajunsese în Bistriţa-Năsăud, la un gater, pentru a lua de acolo 200 kg de fier vechi. Proprietarul gaterului, I.D., avea să fie citat ulterior doar ca martor. Proprietarul gaterului i-ar fi sugerat să înfiinţeze o societate comercială, oferindu-se să-l ajute. A acceptat, pentru a-şi putea vinde legal cazanele pe care le confecţiona, dar şi pentru a putea vinde fier vechi. I.D. i-a scris pe o foaie de hârtie ce are de făcut pentru a înfiinţa firma şi i-a dat bani de tren până la Iaşi. Aici s-a întâlnit cu o femeie căreia i-a dat hârtia cu instrucţiuni şi 5-600 lei, primiţi de asemenea de la proprietarul gaterului, iar treaba a fost gata.

După o săptămână, avea în mâini actele de înfinţare a societăţii şi o ştampilă. I le-a dus lui I.D., iar acesta i-a mai dat 200 de lei, pentru a veni şi cu un chitanţier şi un facturier. Le-a ştampilat şi semnat în alb şi i le-a dat lui I.D. Mai departe, acesta s-ar fi ocupat de firmă, chiar fără să-i fi făcut vreo procură. Stănescu doar venea din când în când la Iaşi pentru a depune, personal, diverse declaraţii la Finanţe.

Recompensa ieşeanului ar fi constat în câteva cantităţi de fier vechi, pe care le-ar fi cărat cu sacul, precum şi în alimente, haine şi încălţăminte pentru copiii şi ceilalţi membri ai familiei sale. Povestea a fost negată categoric de I.D., iar Stănescu nu a putut aduce vreo probă în favoarea sa. La controlul fiscal, inspectorii au găsit doar jurnalul de cumpărări şi balanţa de verificare aferente lunii februarie 2012. Restul actelor ar fi fost puse pe foc de copii, în timpul iernii, când Stănescu nu era acasă.

Magistraţii Tribunalului au reţinut că Stănescu fusese cel care deschisese conturile societăţii, fiind şi singurul împuternicit pe acestea. Totuşi, conturile nu fuseseră folosite efectiv de firmă, aceasta neavând încasări. Conform datelor oficiale, firma a fost închisă în 2017. Cum numele şi semnătura sa apăreau pe toate actele falsificate, Bradu Stănescu a fost găsit vinovat de evaziune fiscală şi condamnat de Tribunal în 2021 la 4 ani şi 6 luni de închisoare. Suspendarea pedepsei anterioare a fost revocată, Stănescu urmând să execute pedeapsa rezultantă de 5 ani de închisoare în regim de detenţie. „Instanţa reţine că versiunea inculpatului, deşi nu este exclusă, fiind destul de plauzibilă şi deci posibilă, totuşi nu a fost susţinută de nici un alt mijloc de probă. În plus, instanţa remarcă caracterul oscilant şi, pe alocuri, evaziv al anumitor susţineri din declaraţiile inculpatului”, au precizat judecătorii.

Contestaţia înaintată de Stănescu împotriva sentinţei a fost judecată de Curtea de Apel. Dosarul a intrat pe rol la începutul lunii mai a anului trecut. După doar trei săptămâni, Curtea Constituţională a emis o decizie care a influenţat semnificativ regimul prescrierii răspunderii penale. În cazul lui Stănescu, faptele de evaziune fiscală de care a fost acuzat s-au prescris în februarie 2022. Pe acest fapt se baza de altfel şi contestaţia „patronului”. Magistraţii Curţii de Apel nu au avut altceva de făcut decât să constate că apărarea avea dreptate şi să înceteze procesul penal. Sentinţa definitivă a fost pronunţată ieri, cu o zi înainte ca Bradu Stănescu să împlinească 50 de ani.