anunturi
grandchef
Bolta rece
anunturi
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional
TVR Iasi Telejurnal
anunturi

duminica, 02.04.2023

Recensământ: Iaşul urcă un loc în clasamentul naţional. Miroslava, cât Paşcaniul. Valea Lupului s-a triplat

GALERIE
recensamant, iasi
  • recensamant, iasi
- +

Cea mai mare comună din Iaşi mai are puţin şi depăşeşte Paşcaniul ca număr de locuitori. Potrivit datelor provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor 2021 publicate de Institutul Naţional de Statistică, în cele 13 sate ale Miroslavei trăiesc peste 28,5 mii de oameni, în vreme ce în municipiul Paşcani sunt ceva mai mulţi de 30,7 mii. În mod curios, populaţia Miroslavei după domiciliu este mai mică decât cea rezidentă: 26,79 de mii de oameni la 1 iunile 2022, potrivit datelor de la Direcţia Judeţeană de Statistică.

 

De la recensământul precedent, adică în decurs de numai 10 ani, populaţia Miroslavei a crescut de peste 2,5 ori. În 2011, aici locuiau ceva mai puţin 12 mii de oameni.

În Ciurea, locuiau la data de referinţă a RPL 2021 (1 Decembrie) 17,25 mii de oameni, cu 50 la sută mai mulţi decât în 2011, iar în Valea Lupului, 14,5 mii, de aproape trei ori mai mulţi decât cu 10 ani înainte. De altfel, Valea Lupului a înregistrat a doua cea mai mare explozie de populaţie din ţară, 291 la sută, după Chiajna (Ilfov), 305 la sută.

Citiți și: Recensământ: cum a evoluat populaţia Iaşului în ultimii 160 de ani

Comunele Holboca, Tomeşti, şi Belceşti au mai mulţi locuitori decât oraşele Tg. Frumos şi Podu Iloaiei, 9597, respectiv 8992 de persoane.

La celălalt capăt al clasamentului, Cucuteni rămâne comuna cu cei mai puţini localnici, 1.103, cu zece procente mai puţin decât în 2011. Sub 1300 de locuitori au ajuns să aibă comunele Drăguşeni şi Roşcani, care au pierdut 15 la sută din populaţie în ultimul deceniu.

 

Iaşul, al doilea după Cluj

 

Pe de altă parte, datele preliminare ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor arată că, deşi judeţul Iaşi este primul din ţară după numărul de locuitori, municipiul-reşedinţă este al doilea, după Cluj-Napoca. Clujul era în top şi în 2011, când avea 324 de mii de locuitori, urmat de Timişoara, cu 319 mii, de Iaşi, 290 de mii, şi de Constanţa, 283 de mii de locuitori rezidenţi. Zece ani mai târziu, Cluj-Napoca mai are 286 de mii de locuitori, Iaşi - 271 de mii, Constanţa - 263 de mii, iar Timişoara - 250 de mii de locuitori.

Deşi cu mai puţini rezidenţi faţă de precedentul recensământ, aceste oraşe mari sunt cu siguranţă mai aglomerate, pentru că oamenii au preferat să se mute în suburbii, dar să facă zilnic naveta în oraş. Comunele din zonele metropolitane şi mai ales localităţile cele mai apropiate de oraşe au acumulat populaţie în acest fel. Cea mai mare comună din ţară rămâne Floreşti (Cluj), cu 52,7 mii de locuitori, urmată de Chiajna (Ilfov), 43,5 mii de rezidenţi, Miroslava şi Giroc (Timiş), 22,2 mii locuitori.

Trei dintre sectoarele Bucureştiului sunt încă şi mai populate decât oricare municipiu din ţară. Cel mai dens este Sectorul 3, 373 de mii de oameni, iar cel mai mic număr de locuitori, 224 de mii, se află în Sectorul 1. 

Citiți și: De ce sunt mai multe femei căsătorite comparativ cu bărbaţii?

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Greierii din capul „furnicuţei”

Nicolae GRECU

Greierii din capul „furnicuţei”

Cazul Dorinel Munteanu nu este izolat: climatul de scandal care domină fotbalul românesc, iniţiat de oameni de fotbal cu calităţi îndoielnice, este girat chiar de către zeii care au scos acum 30 de ani lumea în stradă.

opinii

Eufemismele (V)

Eugen MUNTEANU

Eufemismele (V)

Comentarea metamorfozelor mereu surprinzătoare ale fenomenului discursiv pe care îl numim eufemizare continuă pe marginea unor exemple din aria terminologiilor profesionale.

Unionismul ca perdea de fum pentru goarnele Moscovei

Dorin DOBRINCU

Unionismul ca perdea de fum pentru goarnele Moscovei

Tema unionismului – în mod explicit unirea României cu Republica Moldova (sau invers) – a fost destul de populară în ultimul deceniu, în mai mare măsură la vest de Prut, în creştere la est de râu. Nu este de mirare că mulţi politicieni de la Bucureşti sau Chişinău, activişti de diverse orientări, cetăţeni în căutare de notorietate s-au agăţat de subiect şi l-au rostogolit în media, pe reţelele sociale, la manifestaţii felurite, la adunări electorale, conferinţe, l-au inscripţionat pe clădiri publice sau pe marginea căilor de comunicaţii.

Constituţia de la 1923 şi posteritatea ei

Ioan STANOMIR

Constituţia de la 1923 şi posteritatea ei

La centenar, constituţia de la 1923 întruchipează paradoxurile epocii interbelice: mai mult decât oricare alt text, ea ilustrează reuşitele şi imperfecţiunile sistemului de guvernare al României Mari. Lichidată în 1938 de lovitura de stat carlistă, repusă în vigoare parţial la 1944, înlocuită cu ordinea totalitară comunistă, spre a fi invocată mai apoi în anii de după 1989, constituţia de la 1923 devine, o dată cu trecerea timpului, imaginea libertăţii pe care noile tiranii o înlătură. În posteritate, constituţia de la 1923 este mai elocventă şi memorabilă decât în intervalul ei de aplicare concretă. În lupta cu dictaturile secolului XX, legea fundamentală de la 1923 este mobilizată ca un semn al moderaţiei şi al domniei legii.

pulspulspuls

O fi ea mare, dar nici la pensie nu-i tihneşte lui dom’colonel. Cine i-a stricat tihna şi de ce?

PULS

O fi ea mare, dar nici la pensie nu-i tihneşte lui dom’colonel. Cine i-a stricat tihna şi de ce?

Dacă e uichend, haideţi pe astăzi să fie una fără politicieni, că aşa ne-am şoptit în barbă acuma ceva vreme: măcar sâmbăta să nu-i mai vedem prin faţa ochilor pe aici pe la rubricuţă! Aşadar, să fie una cu „Bă, tu iar n-ai şapcă?”. Adicătelea cu ţaigheri şefi, foşti sau actuali. Iar pe astăzi avem veşti noi despre unul fost, actualmente pensionar baban. 

Caricatura zilei

România - Belarus

Editia PDF

Bancul zilei

Doi prieteni se întâlnesc dupa multa vreme: - Ei, prietene, cum e viata de barbat însurat? - Excelenta! Am reu (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Credeti ca blocurile ridicate dupa anii 2000 in Iasi si in tara sunt sigure in cazul unui cutremur major?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.