SOCIETATEA DE MEDICI ŞI NATURALIŞTI DIN IAŞI – 190 DE EXISTENŢĂ

SOCIETATEA DE MEDICI ŞI NATURALIŞTI DIN IAŞI (SMN) este o instituţie ştiinţifică emblematică pentru Iași, Moldova și România modernă. SMN a impus o „şcoală a realităţilor, în care ştiinţele au fost totdeauna în mare cinste”. La toate şedinţele sale „se preamărea ştiinţa, natura şi învăţătura practică” afirma Grigore . T. Popa,  preşedinte SMN.

„…Societatea de Medici și Naturaliști. din Iaşi se pune în legătură cu Europa apusană. Originile ei datează încă de prin 1830, când doctorul Cihac începe a provoca întruniri ale medicilor din Iaşi, pentru ca prin cetirea revistelor străine şi desbaterea întrebărilor atingătoare de medicină, să menţină pe practicieni la înălţimea ştiinţei europene.  El împreună cu doctorul Zotta alcătuesc curând după aceea statutele unei Societăţi de Medici şi Naturalişti din Iaşi, care obţine aprobarea guvernului în ziua de 18 Martie 1833, şase luni înaintea întemeierei Societăţei Filarmonice din Bucureşti”afirma A. D. Xenopol mebru SMN. Această societate care împlinește 190 de ani are un  caracter enciclopedic, cosmopolit, reprezentativ și un profund caracter national (militant), deoarece membrii ei s-au implicat în desemnarea lui Alexandru  Ioan Cuza ca domn al Moldovei în ianuarie 1859, a susţinut Independenţa de Stat a României în 1877 şi Marea Unire din 1918. După 1948, SMN a fost o instituţie de rezistenţă şi unitate profesională, ce a depăşit restricţiile ideologice comuniste ale vremii.

Din brazda adâncă şi fertilă trasată de această Societate au apărut Muzeul de Istorie Naturală, Academia şMihăileanăţ şi Universitatea din Iaşi.”afirma C. I. Istrati, membru SMN. Amintim cel puțin 12 priorităţi naţionale ale SMN:

 – prima societate ştiinţifică modernă de tip european din Ţările Române, creată la 11 ianuarie 1830 ca un Cerc ieşean de lectură medicală, recunoscută ca Societatea Medico-Istoriei Naturale în Principatul Moldovei, în 18 martie 1833;  a introdus spiritul ştiinţific în Principate; a fost „cea mai veche Societate din Orient” ( Dr. Gustav Otremba);

– SMN a realizat prima Bibliotecă medico-naturalistă prin Cercul ieşean de lectură medicală, deschis la 11 ian. 1830, şi primul Muzeu Istorico-Natural din ţară (4 februarie 1834);

-.SMN a promovat industrializarea Moldovei; din 1834, SMN a inclus în structura sa o secţie agronomică; Ion Ionescu de la Brad, eminent membru SMN, a preparat prima şam¬panie românească în 1841, Moldova fiind atunci a patra ţară din lume ce o producea, după Franţa, Rusia şi Germania; SMN a organizat prima expoziţie de unelte agricole în 1842;

– SMN a iniţiat primele expediţii ştiinţifice de grup în 1835, când s-a constituit şi cel dintâi ¬fond de farmacognozie ştiinţifică din ţară. Grigore Cobâlcescu, unul din vice-preşedinţii SMN, a explorat calcarele şi fauna fosilă de la Repedea, publicând cea dintâi lucrare românească de geologie: Calcarul de la Răpidea, în 1862. SMN a dezvoltat şi subvenţionat primele cercetări arheologice de la Cucuteni prin Nicolae Beldiceanu, în 1884, care a publicat Antichităţile de la Cucuteni, în 1885.

– SMN a stimulat utilizarea limbii române în ştiinţă: în 1837, în Tipografia Institutului Albi¬nei a lui Gheorghe Asachi, membru fondator al SMN, Iacob Cihac a publicat primul ma¬nu¬al de Istorie Naturală în limba Ţării. Tot Dr. Cihac a scris primul manual românesc de medicină militară, tipărit la Iaşi de Institutul Albina în 1859. SMN a iniţiat în paralel primele periodice de popularizare medico-farmaceutică, economică şi agricolă în limba română: „Povăţuitoriul sănătăţii şi a economiei. Foaie periodică pentru poporul românesc” în 1844, respectiv „Foaia Societăţii de Medici şi Naturalişti din Principatul Moldovei”, în 1851;

– la 1 ianuarie 1887 a început editarea unui periodic ştiinţific medical – „Buletinul SMN”, ajuns în 2020 la 124 de ani de publicare sub denumirea de „Revista Medico-Chi¬rur¬gicală a SMN”: este astăzi cel mai vechi periodic ştiinţific românesc ce încă apa¬re.

– prin contribuţia doctorului şi naturalistului Iacob Cihac, medic şef al oştirii modave, fondator al SMN, s-au fundamentat primele instituţii medico-militare  în 1831-1832, 1859-1860: spitale militare, compania sanitară a armatei, Şcoala companiei sanitare. În 1882, Dr. Gustav Otremba,  preşedinte SMN, a constituit la Iaşi, prima Societate Medico-Militară din ţară;

– SMN a lansat primul proiect al unui Observator Astronomic din Principatele Române, achiziţio¬nând „telescopul cel mare de la Viena” de către Costache Conachi şi Dr.I.Cihac ( 1850);

– SMN a inaugurat, în 1856, prima Grădină Botanică din Principate prin strădania doctorului şi naturalistului Anastasie Fătu, unul din preşedinţii de seamă ai Societăţii şi autorul primului manual românesc de botanică. Proiectul Grădinii Botanice a fost reluat în 1872, de medicul şi naturalistul Dimitrie Brândză, membru marcant SMN.

– SMN a fost prima societate academică asociată nemijlocit învăţământului pre¬univer¬sitar şi superior, fondării şi dezvoltării instituţiilor acestora: Academia Mihăileană, fondată în 1835; Institutul Academic, ctitorit la Iaşi în 1866, germenele  Institutelor Unite, şcoală cu magiştri şi elevi de elită; Universitatea din Iaşi, întemeiată în 1860; înfiinţarea Facultăţii de Medicină în 1879 şi a Secţiei de Învăţământ Farmaceutic ataşată Facultăţii de Medicină, între 1913-1934; din 1930, la Universitatea din Iaşi a funcţionat prima Catedră de Paleontologie şi Antropologie din România, condusă de Prof. dr. Ion Gh. Botez, director al Muzeului SMN;

– SMN a fost prima societate academică din Principate ce a militat pentru medicalizarea şi profesionaliza¬rea vieţii sociale româneşti; a promovat agricultura şi, îndeosebi, medicina şi farmacia moderne. SMN şi-a alăturat primele societăţi de specialitate şi publicaţiile lor, pe care le-a stimulat, cărora le-a fost punct de plecare şi model;

– SMN a fost prima societate ştiinţifică implicată în lupta pentru emancipare naţională şi Unire. S-a implicat în desemnarea lui Cuza ca domn al Moldovei în ianuarie 1859; a susţinut Independenţa de Stat a României în 1877 şi Marea Unire din 1918. După 1948, SMN a fost o instituţie de rezistenţă şi unitate profesională, ce a depăşit restricţiile ideologice ale vremii.

Ascultând îndemnul lui Mihail Kogălniceanu, membru SMN din 1857 „Iaşul trebuie să devină scaunul ştiinţei, focarul inteligenţei române”, și dictonul de pe vechiul sigiliu Semper altius, această societate și-a făcut datoria reprezintând un act de identitate a poporului român ce trebuie să rămână în conștiința oamenilor. Pe 29 iunie este ziua SMN Iași. La 190 de ani de existent, acest moment este marcat printr-o expoziție în plin șantier (Primăria Municipiului Iași a salvat  sediul SMN printr-un proiect ambițios de consolidare) organizată de Dana Baran și Aurica Ichim ( directoare a Muzeului Municipal) și va avea loc în cadrul celebrelor conferițe SMN on line pe platform UMF Iași. prelegerea „Relativizarea morții în perioada pandemiei covid19: abordare istoric-religioasă  (Italia septentrională)”, susținută de dr. Daniela Dumbravă, membru al Școlii Romane din Roma

Dana Baran, Eugen Târcoveanu