În fiecare an, se estimează că aproximativ 700.000 de oameni mor din cauza bacteriilor rezistente la antibiotice, iar acest număr se preconizează că va creşte, ajungând la câteva milioane în anii următori.

Fără antibiotice eficiente, speranţa de viaţă se preconizează că va scădea cu 20 de ani - ceea ce a determinat o cursă a oamenilor de ştiinţă pentru dezvoltarea unor noi antibiotice care să lupte cu afecţiunile, într-un ritm mai rapid decât capacitatea bolilor de a suferi mutaţii şi de a evolua.

O echipă internaţională de cercetători condusă, printre alţii, de dr. Gerhard Koenig de la Universitatea din Portsmouth, a utilizat computere pentru a reproiecta antibioticele existente astfel încât să poată ţine pasul cu modificarea bolilor, în cadrul unui studiu publicat în jurnalul ştiinţific PNAS.

“Antibioticele reprezintă unul dintre pilonii medicinii moderne, iar rezistenţa la antibiotice este una dintre cele mai mari ameninţări la adresa sănătăţii umane. Există o nevoie urgentă de dezvoltare a unor noi modalităţi de luptă împotriva bacteriilor în continuă evoluţie”, a declarat Koenig, specialist în chimie computaţională.

“Dezvoltarea unui nou antibiotic implică de obicei găsirea unei noi ţinte care este esenţială pentru supravieţuirea unei game largi de diferite bacterii. Acest lucru este extrem de dificil şi foarte puţine clase noi de antibiotice au fost dezvoltate în ultima vreme. Noi am adoptat o abordare mai simplă, pornind de la un antibiotic existent, care este ineficient împotriva noilor tulpini rezistente, pe care l-am modificat astfel încât să fie în prezent capabil să depăşească mecanismele de rezistenţă”, a explicat el.

Cercetătorii din cadrul echipei sale au demonstrat că cel mai bun medicament candidat al lor, care urmează să fie supus unor studii clinice, este de până la 56 de ori mai activ pentru tulpinile bacteriene testate comparativ cu două antibiotice de pe lista Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) cu medicamente esenţiale, Eritromicina şi Claritromicina.

“Nu doar că cel mai bun candidat al nostru este mai eficient împotriva ţintelor testate, dar prezintă totodată o activitate împotriva a trei bacterii fruntaşe pe lista de priorităţi a OMS, în cazul cărora antibioticele existente testate nu funcţionează”, a adăugat Koenig.

Cercetătorul a avertizat, însă, că “este doar o chestiune de timp până când bacteriile dezvoltă contrastrategii împotriva contrastrategiilor noastre şi devin rezistente la un nou antibiotic, aşa că va trebui să continuăm să studiem mecanismele de rezistenţă bacteriană şi, pe cale de consecinţă, să dezvoltăm noi derivate”.

Scopul acestui studiu a fost acela de a demonstra că mecanismele de rezistenţă ale bacteriilor pot fi abordate într-un mod sistematic, oferind ocazia ştiinţei să riposteze continuu printr-o evoluţie de natură computaţională a antibioticelor.

“Computerele noastre devin mai rapide cu fiecare an. Aşadar, există o oarecare speranţă că vom putea schimba soarta. Computerele pot învinge campionul mondial la şah, aşa că nu văd de ce nu ar putea să învingă şi bacteriile”, a declarat Koenig. AGERPRES