Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Topul forţei economice, pe comune. Mari surprize! Miroslava „bate” toate oraşele din judeţ, în afara Iaşului

GALERIE
activitate_economica
  • activitate_economica
- +

Deşi judeţul Iaşi are un un total de 102 unităţi administrative - municipii, oraşe şi comune -, 90% din economia acestuia este concentrată în doar 15 localităţi. Potrivit datelor din bilanţul societăţilor comerciale depuse pe anul 2021 şi afişate pe site-ul topfirme.ro, comuna Miroslava este de departe cea mai performantă localitate din judeţ, din acest punct de vedere. Iar la nivel naţional, Iaşul este pentru România cam ceea ce este Valea Lupului pentru judeţul Iaşi: atât procentele privind cifra de afaceri, numărul de angajaţi şi profitul total sunt comparabile, cât şi domeniile de top din judeţul Iaşi, respectiv cele din Valea Lupului.

 

Profitul obţinut anul trecut de toate companiile din judeţul Iaşi a fost de un miliard de euro. Cu o cifră de afaceri totală de 36,8 miliarde lei (8,4 miliarde euro), judeţul Iaşi reprezintă doar 1.91% din cifra de afaceri a României, potrivit site-ului topfirme.ro. Iar cei 108.425 de angajaţi din peste 78.000 de societăţi comerciale care au transmis datele de bilanţ însumează doar 2,80% din totalul angajaţilor la nivel naţional.

Un aspect inedit, în cifre: Iaşi şi Valea Lupului

Privite la nivel local, procentele privind cifra de afaceri, profitul şi numărul de angajaţi descriu comuna Valea Lupului ca fiind pentru Iaşi ceea ce Iaşul este pentru România. Un Iaşi în miniatură.

Adică judeţul Iaşi reprezintă 1.91% din cifra de afaceri a României, iar Valea Lupului reprezintă 1.93% din cifra de afaceri a judeţului Iaşi. 2.50% este profitul net realizat în judeţul Iaşi, din totalul naţional; 2,69% este profitul net realizat de firmele din Valea Lupului din totalul pe judeţ. 2.80% reprezintă angajaţii din Iaşi din totalul României; 2.08% sunt angajaţii din Valea Lupului din totalul judeţului.

Construcţiile sunt în top

Şi chiar şi domeniile de top, în care firmele au avut cele mai mari profituri sau cifre de afaceri, suportă comparaţia între Judeţul Iaşi vs România şi Valea Lupului vs. Judeţul Iaşi.

În ambele comparaţii, firmele care activează în domeniul “Lucrărilor de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale” au avut atât cea mai mare cifră de afaceri, cât şi cel mai mare profit, iar pe locul trei în topul domeniilor s-au situat, cu cea mai mare cifră de afaceri, firmele care asigură “transporturi rutiere de mărfuri”. Iar în ce priveşte profitul obţinut de agenţii economici din Judeţul Iaşi şi din Valea Lupului, în ambele apar în top 5 “Activităţi de realizare a softului la comandă”.

Iaşul deţine 61% din puterea economică

În Municipiul Iaşi funcţionează aproape 61% din totalul societăţilor comerciale înregistrate în judeţ.

Aici sunt angajate aproape 75 de mii de persoane, adică 69% din total. Iar firmele din reşedinţa de judeţ au obţinut un profit de 3,1 miliarde lei (715,4 milioane euro), adică peste 68% din profitul total al judeţului, care a fost de 4,6 miliarde lei.

Miroslava, mai tare ca Paşcaniul

Pare deja prea mic procentul de peste 30% din cifră de afaceri, angajaţi sau profit pentru celelalte 101 localităţi. Dar Comuna Miroslava şi-a asigurat în 2021 o “felie” importantă din economia judeţului.

Localitatea cu puţin peste 12.000 de locuitori (potrivit site-ului oficial al primăriei Miroslava, ar fi 12.150 persoane) este pe locul al doilea în judeţ ca număr de agenţi economici (3.554) şi devansează Municipiul Paşcani la toate categoriile, deşi acesta urmă are de aproape trei ori mai mulţi locuitori. De fapt, Municipiul Iaşi, comuna Miroslava şi Municipiul Paşcani sunt singurele localităţi care însumează cifre de afaceri de ordinul miliardelor de lei (Iaşi - 24,3 Miliarde lei, Miroslava - 3,8 Miliarde şi Paşcani - 1,7 Miliarde lei).

Exprimat în procente, asta înseamnă că, din cifra totală a cifrei de afaceri a firmelor din judeţ, 66.02% îi revin Iaşului, 10.10% Miroslavei şi mai puţin de jumătate din cifra Miroslavei - 4.56% - este cifra de afaceri a agenţilor economici din Paşcani. Chiar şi numărul de angajaţi este mai mare în Miroslava faţă de Paşcani (6.643 - 5.978). Iar profitul obţinut de comuna Miroslava e de peste două ori mai mare decât cel al Paşcaniului (68,9 milioane euro Miroslava, 33,4 milioane euro Paşcani).

Borgwarner urcă Miroslava în top

Gigantul Borgwarner România (fosta Delphi Diesel), companie care se ocupă cu “Fabricarea altor piese si accesorii pentru autovehicule si pentru motoare de autovehicule” este cel care face ca Miroslava să conducă detaşat în tpul localităţilor din Iaşi (exclusiv Municipiul Iaşi). Cu o cifră de afaceri e 1,9 miliarde de lei şi un profit de 53,4 milioane de lei, compania cu sediul în Miroslava este la distanţă mare de cea mai mare companie ca cifră de afaceri şi/sau profit din Paşcani, care este PROINVEST GROUP SRL  (cu o cifră de afaceri de 220 milioane lei şi profit de 15,3 milioane lei în 2021.

Top 5 al firmelor cu cea mai mare cifră de afaceri din Paşcani este completat de Kosarom (185 milioane lei) , Ava Star (141,8 milioane lei), Rompak (121,8 milioane lei) şi Viosand Tricotext (74,6 milioane lei). Astfel, cu două firme de top din industria cărnii, Paşcaniul şi-a asigurat cea mai mare cifră de afaceri şi al doilea cel mai mare profit în domeniul Producţia şi conservareai cărnii.

Tomeştiul, tare la „Publicitate”

Valea Lupului, cu peste 2.000 de agenţi economici, a avut o cifră de afaceri totală de 710,2 milioane lei şi a obţinut 2,69% din profitul total al judeţului, în vreme ce comuna Tomeşti, cu 1.308 agenţi economici, a obţinut 1.7% din profitul total al Iaşului.

La Tomeşti, patru firme de publicitate au reuşit să împingă domeniul “CAEN: 7311 – Activităţi ale agenţiilor de publicitate” pe primul loc în topul profitului, dar cele mai mari cifre au fost obţinute de creativii de la LUTA CREATIVE S.R.L. (1,9 milioane euro).

Şi în Lunca Cetăţuii, tot nişte creativi au reuşit să obţină cel mai mare profit. SC 34MOJI MEDIA SRL a realizat un profit de un milion de euro din Activitati de realizare a soft-ului la comandă.

Cum stă Târgu Frumos?

În Târgu Frumos lucrările de construcţii ocupă trei poziţii din top 5 al profitului Lucrari de construcţii a proiectelor utilitare pentru fluide (locul 1), Lucrari de constructii a drumurilor si autostrazilor (locul 3) şi Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale (locul 4), ikar firmele care oferă Activitati de jocuri de noroc si pariuri sunt pe locul 5 în topul cifrei de afaceri (8,9 milioane euro).

Per total, 15 localităţi din judeţul Iaşi au peste 90% din cifra de afaceri totală a judeţului, din profit şi din numărul de angajaţi. În afară de cele deja menţionate, la listă se adaugă Rediu, Podu Iloaiei, Aroneanu, Ciurea, Bârnova şi Dancu (comuna Holboca), adică localităţile de la periferia Municipiului Iaşi. Iar, în restul judeţului, sărăcia se măsoară în zecimi de procente. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri