anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

vineri, 30.09.2022

Topul forţei economice, pe comune. Mari surprize! Miroslava „bate” toate oraşele din judeţ, în afara Iaşului

GALERIE
activitate_economica
  • activitate_economica
- +

Deşi judeţul Iaşi are un un total de 102 unităţi administrative - municipii, oraşe şi comune -, 90% din economia acestuia este concentrată în doar 15 localităţi. Potrivit datelor din bilanţul societăţilor comerciale depuse pe anul 2021 şi afişate pe site-ul topfirme.ro, comuna Miroslava este de departe cea mai performantă localitate din judeţ, din acest punct de vedere. Iar la nivel naţional, Iaşul este pentru România cam ceea ce este Valea Lupului pentru judeţul Iaşi: atât procentele privind cifra de afaceri, numărul de angajaţi şi profitul total sunt comparabile, cât şi domeniile de top din judeţul Iaşi, respectiv cele din Valea Lupului.

 

Profitul obţinut anul trecut de toate companiile din judeţul Iaşi a fost de un miliard de euro. Cu o cifră de afaceri totală de 36,8 miliarde lei (8,4 miliarde euro), judeţul Iaşi reprezintă doar 1.91% din cifra de afaceri a României, potrivit site-ului topfirme.ro. Iar cei 108.425 de angajaţi din peste 78.000 de societăţi comerciale care au transmis datele de bilanţ însumează doar 2,80% din totalul angajaţilor la nivel naţional.

Un aspect inedit, în cifre: Iaşi şi Valea Lupului

Privite la nivel local, procentele privind cifra de afaceri, profitul şi numărul de angajaţi descriu comuna Valea Lupului ca fiind pentru Iaşi ceea ce Iaşul este pentru România. Un Iaşi în miniatură.

Adică judeţul Iaşi reprezintă 1.91% din cifra de afaceri a României, iar Valea Lupului reprezintă 1.93% din cifra de afaceri a judeţului Iaşi. 2.50% este profitul net realizat în judeţul Iaşi, din totalul naţional; 2,69% este profitul net realizat de firmele din Valea Lupului din totalul pe judeţ. 2.80% reprezintă angajaţii din Iaşi din totalul României; 2.08% sunt angajaţii din Valea Lupului din totalul judeţului.

Construcţiile sunt în top

Şi chiar şi domeniile de top, în care firmele au avut cele mai mari profituri sau cifre de afaceri, suportă comparaţia între Judeţul Iaşi vs România şi Valea Lupului vs. Judeţul Iaşi.

În ambele comparaţii, firmele care activează în domeniul “Lucrărilor de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale” au avut atât cea mai mare cifră de afaceri, cât şi cel mai mare profit, iar pe locul trei în topul domeniilor s-au situat, cu cea mai mare cifră de afaceri, firmele care asigură “transporturi rutiere de mărfuri”. Iar în ce priveşte profitul obţinut de agenţii economici din Judeţul Iaşi şi din Valea Lupului, în ambele apar în top 5 “Activităţi de realizare a softului la comandă”.

Iaşul deţine 61% din puterea economică

În Municipiul Iaşi funcţionează aproape 61% din totalul societăţilor comerciale înregistrate în judeţ.

Aici sunt angajate aproape 75 de mii de persoane, adică 69% din total. Iar firmele din reşedinţa de judeţ au obţinut un profit de 3,1 miliarde lei (715,4 milioane euro), adică peste 68% din profitul total al judeţului, care a fost de 4,6 miliarde lei.

Miroslava, mai tare ca Paşcaniul

Pare deja prea mic procentul de peste 30% din cifră de afaceri, angajaţi sau profit pentru celelalte 101 localităţi. Dar Comuna Miroslava şi-a asigurat în 2021 o “felie” importantă din economia judeţului.

Localitatea cu puţin peste 12.000 de locuitori (potrivit site-ului oficial al primăriei Miroslava, ar fi 12.150 persoane) este pe locul al doilea în judeţ ca număr de agenţi economici (3.554) şi devansează Municipiul Paşcani la toate categoriile, deşi acesta urmă are de aproape trei ori mai mulţi locuitori. De fapt, Municipiul Iaşi, comuna Miroslava şi Municipiul Paşcani sunt singurele localităţi care însumează cifre de afaceri de ordinul miliardelor de lei (Iaşi - 24,3 Miliarde lei, Miroslava - 3,8 Miliarde şi Paşcani - 1,7 Miliarde lei).

Exprimat în procente, asta înseamnă că, din cifra totală a cifrei de afaceri a firmelor din judeţ, 66.02% îi revin Iaşului, 10.10% Miroslavei şi mai puţin de jumătate din cifra Miroslavei - 4.56% - este cifra de afaceri a agenţilor economici din Paşcani. Chiar şi numărul de angajaţi este mai mare în Miroslava faţă de Paşcani (6.643 - 5.978). Iar profitul obţinut de comuna Miroslava e de peste două ori mai mare decât cel al Paşcaniului (68,9 milioane euro Miroslava, 33,4 milioane euro Paşcani).

Borgwarner urcă Miroslava în top

Gigantul Borgwarner România (fosta Delphi Diesel), companie care se ocupă cu “Fabricarea altor piese si accesorii pentru autovehicule si pentru motoare de autovehicule” este cel care face ca Miroslava să conducă detaşat în tpul localităţilor din Iaşi (exclusiv Municipiul Iaşi). Cu o cifră de afaceri e 1,9 miliarde de lei şi un profit de 53,4 milioane de lei, compania cu sediul în Miroslava este la distanţă mare de cea mai mare companie ca cifră de afaceri şi/sau profit din Paşcani, care este PROINVEST GROUP SRL  (cu o cifră de afaceri de 220 milioane lei şi profit de 15,3 milioane lei în 2021.

Top 5 al firmelor cu cea mai mare cifră de afaceri din Paşcani este completat de Kosarom (185 milioane lei) , Ava Star (141,8 milioane lei), Rompak (121,8 milioane lei) şi Viosand Tricotext (74,6 milioane lei). Astfel, cu două firme de top din industria cărnii, Paşcaniul şi-a asigurat cea mai mare cifră de afaceri şi al doilea cel mai mare profit în domeniul Producţia şi conservareai cărnii.

Tomeştiul, tare la „Publicitate”

Valea Lupului, cu peste 2.000 de agenţi economici, a avut o cifră de afaceri totală de 710,2 milioane lei şi a obţinut 2,69% din profitul total al judeţului, în vreme ce comuna Tomeşti, cu 1.308 agenţi economici, a obţinut 1.7% din profitul total al Iaşului.

La Tomeşti, patru firme de publicitate au reuşit să împingă domeniul “CAEN: 7311 – Activităţi ale agenţiilor de publicitate” pe primul loc în topul profitului, dar cele mai mari cifre au fost obţinute de creativii de la LUTA CREATIVE S.R.L. (1,9 milioane euro).

Şi în Lunca Cetăţuii, tot nişte creativi au reuşit să obţină cel mai mare profit. SC 34MOJI MEDIA SRL a realizat un profit de un milion de euro din Activitati de realizare a soft-ului la comandă.

Cum stă Târgu Frumos?

În Târgu Frumos lucrările de construcţii ocupă trei poziţii din top 5 al profitului Lucrari de construcţii a proiectelor utilitare pentru fluide (locul 1), Lucrari de constructii a drumurilor si autostrazilor (locul 3) şi Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale (locul 4), ikar firmele care oferă Activitati de jocuri de noroc si pariuri sunt pe locul 5 în topul cifrei de afaceri (8,9 milioane euro).

Per total, 15 localităţi din judeţul Iaşi au peste 90% din cifra de afaceri totală a judeţului, din profit şi din numărul de angajaţi. În afară de cele deja menţionate, la listă se adaugă Rediu, Podu Iloaiei, Aroneanu, Ciurea, Bârnova şi Dancu (comuna Holboca), adică localităţile de la periferia Municipiului Iaşi. Iar, în restul judeţului, sărăcia se măsoară în zecimi de procente. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

De ce câştigă extrema dreaptă

Pavel LUCESCU

De ce câştigă extrema dreaptă

Tot mai mulţi din aşa-zisa lume civilizată strigă tot mai strident că vor o schimbare. Deocamdată nici ei nu ştiu cum şi către ce. Dar, ca de atâtea ori în istorie, se vor găsi mereu politicieni care vor ştii să călărească valul şi să ne vândă cu succes o nouă rundă de iluzii.

opinii

Cu ochii larg închişi

Alexandru CĂLINESCU

Cu ochii larg închişi

Unele evenimente din ultima vreme, mai ales aşa-zisele „referendumuri” organizate de ruşi în terioriile ocupate, m-au făcut să-mi reamintesc de un text pe care l-am publicat în urmă cu nouăsprezece ani. Îl reiau aici, în ideea că el va arăta, o dată în plus, că liderul de la Kremlin este, în tot ce face, de o nesmintită şi sinistră consecvenţă.

De la oraşul creativ, la cel al creatorilor (I)

George PLEȘU

De la oraşul creativ, la cel al creatorilor (I)

Săptămâna trecută a fost lansată, fără prea mare tam-tam mediatic, dar cu reacţii bune în online, platforma orasulcreatorilor.com. În spatele ei sunt oameni din echipa care a realizat logo-ul Iaşului, care de data aceasta au invitat pentru consultări mai largi o serie de tineri implicaţi în industriile creative locale, în timp ce site-ul era încă în perioada de teste.

Ego-grafii. Emil Brumaru (I)

Codrin Liviu CUȚITARU

Ego-grafii. Emil Brumaru (I)

Emil Brumaru era, în subsidiar, aidoma tuturor scriitorilor adevăraţi, fiinţa cea mai delicată cu putinţă - aproape fragilă, aş îndrăzni să observ - care-şi disimula, în identitatea (construită) de rebel al culturii, propriile temeri şi inhibiţii în faţa „infernului” din celălalt.

pulspulspuls

Aripa fără scrupule a partidoiului local tocmai dă atacul la un proiect de milioane de iepuroi!!

Aripa fără scrupule a partidoiului local tocmai dă atacul la un proiect de milioane de iepuroi!!

Iată, dacă mai era nevoie, stimaţi telespectatori, dovada că şi în politichie este valabilă vorba aia că aşchia nu sare departe de trunchi şi unde altundeva puteam vedea mai bine o asemenea confirmare decât în familia fostului deputat Rachetă Patriot, hahalera universitară care a făcut de râs oraşul în ţară şi nu numai cu iniţiativa legii privind pensiile speciale, dar mai ales prin nenumăratele declaraţii şovine, patriotarde şi pompoase de tip vadimist. 

Caricatura zilei

Zbor anulat

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.