Trimiteţi Moldovei tancuri americane Abrams! La Botoşani, nu la Focşani!

De pildă, săptămâna trecută, ministerul Apărării a încheiat un contract în valoare de 321 milioane dolari cu Baykar, celebra firma turcească care produce dronele Bayraktar, atât de apreciate de ucraineni. Este vorba de şase platforme aeriene dotate în total cu 18 drone. România va deveni astfel, după Polonia, a doua ţară din UE şi a treia membră NATO care le utilizează. Unde vor fi găzduite aceste drone? La Timişoara, la Baza Aeriană 92.

Vorbim de încă o achiziţie de tehnologie de militară de vârf care nu va fi găzduită la o bază militară din Moldova. Să recapitulăm regiunile unde tehnologia militară modernă a fost amplasată de la aderarea la NATO:

* Scutul antirachetă de la Deveselu, judeţul Olt, devenit operaţional în 2016. Este prima unitate a sistemului Aegis Ashore, varianta terestră a sistemului naval Aegis de apărare împotriva rachetelor balistice al NATO, şi reprezintă contribuţia SUA la apărarea antirachetă a NATO.

* Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. Guvernul intenţionează să construiască în jurul acestei baze un adevărat oraş militar NATO, unde vor activa peste 10.000 de soldaţi şi angajaţi civili. Demersurile au început cu exproprierea a aproximativ 2.400 de hectare de teren din zonă, iar investiţiile prezumate se ridică la mai multe miliarde de euro.

* Baza aeriană de la Câmpia Turzii, unde îşi au baza două escadrile de avioane de luptă F16, va fi transformată într‑un nod strategic al operaţiunilor aeriene desfăşurate de Armata SUA în Europa pe flancul de SE al NATO, în cadrul programului European Deterrence Initiative (EDI). Guvernul a aprobat în 2018 investiţii de 330 de milioane de euro pentru extindere şi modernizare, iar recent CSAT a luat decizia privind achiziţia de avioane F35, care vor înlocui F16.

* Sistemul Patriot, la Bucureşti. Înfiinţat la 1 decembrie 2018, Regimentul 74 Patriot din garnizoana Mihai Bravu este cea mai nouă structură de rachete sol‑aer a Armatei României. Programul Patriot, a cărui valoare este de circa 3,9 miliarde de dolari, este şi cel mai scump program de înzestrare. România urmează să achiziţioneze şapte sisteme Patriot. Primul a sosit în septembrie 2020 şi alte trei urmau să ajungă până la sfârşitul lui 2022, fără să se precizeze locul de amplasare. Poziţionarea următoarelor sisteme este foarte importantă, fiindcă poate reflecta ierarhizarea centrelor urbane considerate semnificative.

* Lansatoarele de rachete Himars (au devenit renumite pentru precizia şi raza lungă de acţiune, după ce au făcut ravagii în rândul trupelor ruse din Ucraina) sunt operate de Batalionul 81 Rachete Operativ Tactice „Maior Gheorghe Şonţu”, Focşani. Este singurul sistem defensiv modern care poate funcţiona ca o umbrelă de securitate directă pe regiunea Moldovei, dar după locaţie este tributar conceptului „Poarta Focşanilor”. România a achiziţionat 54 de instalaţii de lansare M142 Himars, alături de rachete M31A1, M30A1, dar şi ATACMS (cu rază de până la 300 km).

* Batalion francez, la Braşov. După invazia rusă în Ucraina, în cadrul Forţei cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat a NATO (VJTF), Franţa a preluat rolul de naţiune‑cadru dislocând un batalion la Cincu (Braşov), în care se integrează şi efective ale Belgiei şi ale Olandei. În batalionul NATO condus de Franţa se află câteva sute de militari, iar baza militară urmează să fie transformată într‑un oraş, costurile fiind suportate de Franţa şi România. Forţele batalionului se împart acum în trei locaţii majore: poligo­nul Cincu (Braşov), baza de la Mihail Kogălniceanu (Constanţa) şi poligonul de la Capu Midia (Constanţa).

* Constanţa – protejată de francezi. Centrul Naţional de Instruire pentru Apărare Antiaeriană din Capu Midia este protejat de sis­temul antiaerian sol‑aer de rază medie ASTER 30 SAMP/T MAMBA al forţelor franceze, desfăşurat în contextul formării Grupului de Luptă al NATO (BGFP) în România, coordonat de Franţa. El asigură în zonă o bulă de securitate pe o rază de cel puţin 100 km. Aster30 are capacitatea de a intercepta ţinte aflate la altitudini cuprinse între 50 m şi 20 km.

* Informaţiile militare NATO sunt găzduite de Oradea. Din 2010, România găzduieşte la Oradea, într‑o fostă bază militară, centrul de pregătire HUMINT (Human Intelligence), specializat în informaţii militare. Aici se antrenează agenţii Alianţei Atlantice.

Aşadar, observăm imensa pată albă de dotare militară din estul României. Pe aici rămânem doar cu veste antiglonţ. Cum, pe viitor, ministerul Apărării a mai anunţat cumpărarea unor submarine Scorpene de la francezi (la găzuirea cărora Moldova nu are cum să se califice), singura şansă pentru ca regiunea să fie integrată şi să conteze în sistemul de apărare naţional mai rămân cele 54 de tancuri AbramsM1A2 pe care România le va cumpăra din SUA, printr-un acord direct „Guvern la Guvern”.

O bază militară de artilerie/infanterie în nordul Moldovei este locul ideal de amplasare. Nu ar fi nevoie de o deplasare rapidă pe infrastructura praf a ţării în caz de urgenţă şi unităţile ar fi familiarizate cu relieful şi particularităţile zonei pe unde în mod tradiţional s-au produs atacurile de la răsărit. Un batalion de tancuri Abrams pe la Roman sau Botoşani (nu la Focşani), aproape de graniţă, ar fi o garanţie pentru moldoveni că Marele Stat Major este capabil să depăşească paradigma Porţii Focşanilor, în numele căreia a abandonat militar Moldova. Ar constitui o infuzie nemaipomenită în economia regiunii, prin urmare o presiune publică creată pe subiect va pune în încurcătură orice politician care ar avea de obiectat.