25 de ani de LIBREX

miercuri, 10 mai 2017, 01:50
1 MIN
 25 de ani de LIBREX

Cu voia Dvs., simt nevoia să reiau un text scris la o ediţie anterioară a "Târgului de Cărţi de la Iaşi", pentru a marca nu numai semijubileul din acest an, ci faptul că, prin efortul echipei coordonate de domnul Radu Petru, LIBREX a devenit un brand cultural solid şi spornic pentru Iaşi. A devenit deja o efigie la care nu mai poţi schimba nimic, dar care lansează, totuşi, neobosit, an de an, o invitaţie pentru toţi cei care vor să scape de tirania televizorului şi care simt nevoia unui binevenit şi folositor „shopping cultural”.

"Rare mai sunt ocaziile de a vorbi astăzi despre cărţi pentru că destinul cărţii în contemporaneitate pare fragil şi strâmb. Asediaţi de imagine, de iureşul ameţitor şi calp al televiziunii, de magia înşelătoare a calculatorului sau de apăsarea şi frugalitatea unei vieţi sub tensiune, răgazul necesar citirii unei cărţi pare, astăzi mai mult decât oricând, cu neputinţă de găsit. De aceea, târgurile consacrate cărţii sunt un minunat prilej de reflecţie şi de înviorătoare reîntoarcere la îndeletnicirea cea mai de folos şi cea mai plăcută pentru oamenii cultivaţi. 

Pornit în primăvara lui 1993, la ideea lui Cezar Ivănescu şi a lui Lucian Vasiliu, cu sprijinul entuziast al lui Georges Diener, directorul de atunci al Centrului Cultural Francez, pus în practică cu ajutorul logistic şi instituţional al Camerei de Comerţ, condusă la acea vreme de regretatul Constantin Popa, şi al companiei ieşene de distribuţie a cărţii Sedcom Libris, sprijinit declarativ de autorităţile culturale şi administrative ale urbei noastre (degrabă alergătoare la tăiat panglici şi discursuri sforăitoare), LIBREX s-a născut într-o zodie fastă devenind astăzi o uriaşă întreprindere culturală, cu un impact adânc asupra mediului universitar, cultural şi monden ieşean. O iniţiativă care a fost desăvârşită instituţional de domnul Radu Petru, CEO al fostului «Centru de librării», transformat în SEDCOM Libris Iaşi, unul dintre puţinele exemple de succes din branşă, devenit, graţie acestei reuşite, un nume cu greutate în asociaţiile profesionale de profil, cel care face posibilă această sărbătoare an de an, alături de o inimoasă şi ageră echipă de colaboratori (între care e imposibil să nu o pomenim pe energetica Alina Hucai). Dintre membrii fondatori, alături de domnul Toader Berlea, doamna Elena Novac a fost ani la rând, de asemenea, o prezenţă constantă şi nepreţuită care a făcut ca acest eveniment cultural şi comercial în acelaşi timp, cu uriaşe valenţe formative şi educative să se poată organiza la Iaşi. Astăzi însă e o reuşită preponderent privată, aportul banilor publici fiind nesemnificativ, aşa cum rareori se întâmplă în acest oraş.

Dincolo de «bucătăria» târgului, esenţială, dar îndeobşte discretă (de unde şi reverenţa mea la adresa organizatorilor) LIBREX-ul a fost, decenii la rând, un deschizător de drumuri prilejuind momente memorabile în care autori celebri, formatori de opinie sau critici cu greutate au fost prezenţi la Iaşi, au semnat volume, au putut fi urmăriţi de către iubitorii de literatură sau de carte nonfiction în timp ce-şi lansau cele mai recente apariţii sau participau la incitante şi de neuitat dezbateri provocate de cărţi. Muzeul Literaturii Române împreună cu Direcţia pentru Cultură a judeţului au mediat, an de an, astfel de momente memorabile care au făcut ca târgul «de cărţi», nu «de carte» cum cu justeţe a spus de la început regretatul şi de neînlocuitul prieten al Iaşului literar care a fost Cezar Ivănescu, să fie cu mult mai mult decât un prilej de a cumpăra volume la preţuri promoţionale, de negăsit în restul anului în librării. LIBREX a fost şi a rămas o sărbătoare a literaturii şi a esenţelor culturale cele mai alese. I-am invitat la Iaşi, cu astfel de prilejuri, împreună cu Lucian Vasiliu şi cu sprijinul Uniunii Scriitorilor filiala Iaşi, pe Neagu Djuvara, Gabriel Liiceanu, H.R. Patapievici, Nicolae Breban, Laurenţiu Ulici, Sorin Alexandrescu, Matei Vişnic sau Claude Karnoouh pentru a aminti în fugă câteva nume dintr-o prestigioasă panoplie de monştri sacri ai scrisului. Aici şi-a început cariera, la mijlocul anilor ’90, Simona Kessler (care a adus atunci la Iaşi, în premieră românească, câţiva scriitori importanţi europeni), magicul agent literar de azi fără de care nu poate fi organizat niciun festival de literatură. În ediţiile trecute, mari figuri ale literaturii noastre, astăzi plecaţi cu discreţie dintre noi, precum Mihai Ursachi, Adrian Marino, Constantin Ciopraga, Alexandru Paleologu, Paul Miron sau Radu G. Ţeposu, au vorbit ieşenilor şi au onorat cu prezenţa lor această sărbătoare a cărţii. Memoriei lor, precum şi multor altor autori nenumiţi aici, le este dedicat acest eveniment. şi în aceste zile, ca în toţi anii din urmă, târgul generează un set de manifestări conexe cu un grad ridicat de tensiune intelectuală şi cu impact asupra publicului cultivat, iar cei care vor să vada ce surprize le-au oferit organizatorii în perioada 10-14 mai, sper să dea curs curiozităţii şi dorinţei de a vedea pe viu autori şi editori ai timpului nostru.

Aflat la cea de-a XXV-a ediţie, târgul de carte din acest an, organizat în spaţiul generos al inimii oraşului de la Palas Mall, lansează o invitaţie pentru toţi cei care vor să scape de tirania televizorului în acest weekend şi care simt nevoia unui binevenit şi folositor «shopping cultural». LIBREX este o instituţie de succes, un eveniment care face, printre puţinele existente, ca numele Iaşului să capete cu adevărat o rezonanţă naţională şi, câteodată, să intre în atenţia oaspeţilor de peste hotare ca un centru cultural şi urban de prestigiu.

Merită onorat, fie numai şi pentru faptul că, spre deosebire de e-book, de lectura literară de pe DVD sau de obişnuinţa castratoare de a ciuguli informaţii gata mestecate de pe internet, cartea te obligă să gândeşti, te prinde în exerciţiul fizic şi intelectual al lecturii, al descifrării şi înţelegerii şi, finalmente, îţi activează alţi centri de pe cortex decât contemplarea. Cu alte cuvinte, te face mai puţin prost. Ce-ar fi să…"

(Această reluare festivă marchează şi articolul meu cu numărul 200 din Ziarul de Iaşi)

Florin Cîntic este istoric, director al Arhivelor Naţionale, Filiala Iaşi şi scriitor 

Comentarii