Caută 
Video
Afacerile ArcelorMittal Iaşi au urcat până la 314 milioane de lei
Mai mult de două treimi din producţia de ţevi este vândută la export.
3 MIN
Fosta Uzină Metalurgica Iaşi „navighează” în ape tulburi din cauza concurenţei produselor din China şi Turcia. Importurile de ţevi sudate din Turcia şi preţurile de „dumping” practicate pe piaţa Uniunii Europene de combinatele siderurgice chinezeşti sunt principalele probleme cu care s-a confruntat compania ieşeană ArcelorMittal Tubular Products SA în 2016.
Preţurile au oscilat
71% din producţia de ţevi sudate ale fostei societăţi Tepro Iaşi au luat anul trecut calea exportului. Potrivit estimărilor companiei, ArcelorMittal Tubular Products Iaşi deţine pe piaţa internă o cotă de 32%, iar cota de piaţă externă (EU 28) este de 1,8%. Cifra de afaceri a societăţii ArcelorMittal Tubular Products Iaşi a crescut cu 4 procente în 2016 faţă de 2015, până la valoarea de 314,2 milioane de lei, iar volumul de produse vândute a cunoscut un trend ascendent, de la 130 kilotone în 2015 la 143 kilotone în 2016. La fabrica de pe Calea Chişinăului lucrează în prezent 258 de angajaţi, la fel ca în 2015. „Particularitatea anului 2016 a fost legată de prăbuşirea preţului metalului, generată de supraproducţia de oţel produs în China, preconizată încă din a doua parte a anului 2015. Piaţa Uniunii Europene a fost invadată de oţelul chinezesc vândut la preţ de dumping având un efect toxic pentru industria siderurgică europeană. Dacă în prima parte din 2015, preţurile pe piaţa oţelului au fost relativ stabile, în a doua parte a aceluiaşi an şi continuând până în trimestrul al treilea din anul 2016, preţurile au cunoscut scăderi dramatice, iar producătorii europeni pun acest fenomen pe seama produselor metalurgice vândute la preţuri sub preţul de producţie în combinatele din China”, au precizat oficialii companiei în raportul anual ce va fi supus aprobării acţionarilor.
Investiţii de 2,76 milioane lei
Potrivit aceluiaşi document, deterioarea pieţei ţevilor sudate a început în primăvara anului 2008 şi s-a manifestat puternic şi în anii 2009 şi 2010. Atunci, jucătorii din lanţul de aprovizionare au decis să reducă stocurile ca urmare a situaţiilor financiare tensionate din industrie. Un alt factor important al deteriorării pieţei construcţiilor în care ArcelorMittal Tubular Products Iaşi activează îl reprezintă fluxul crescător al importurilor din Turcia, unul din principalii „actori” în piaţa industriei metalurgice. „Aceste importuri au o tendinţă descrescătoare care are la bază scăderea generală a consumului. Şi piaţa internă a fost afectată de criza financiară, iar lipsa finanţării proiectelor majore a afectat de asemenea vânzările de produse ale ArcelorMittal Tubular Products Iaşi”, se precizează în raport. În 2016, cheltuielile de exploatare ale companiei au crescut cu 7% faţă de situaţia din anul anterior, iar pierderea din activitatea financiară a fost de circa 1,5 milioane de lei, faţă de 3,8 milioane lei în 2015. Potrivit documentului citat, pierderea financiară a survenit ca urmare a dobânzilor calculate la împrumutul contractat de societatea ieşeană de la ArcelorMittal Netherlands BV Olanda, cu o rată a dobânzii de ROBOR 3M plus 3,05%, respectiv la facilitatea de credit acordată de ArcelorMittal Treasury SNC Franţa, unde rata dobânzii este de 3M LIBOR plus 0,909%. Compania ieşeană a investit 2,76 milioane de lei anul trecut, jumătate din bani pentru readucerea în parametri tehnici a liniilor de fabricaţie existene, îmbunătăţirea fluxului şi achiziţionarea de noi echipamente tehnologice.„Creşterea veniturilor din vânzarea produselor finite cu 4% a fost posibilă prin acordarea de discount clienţilor care cumpără cantităţi de produse finite lună de lună şi care în decursul unui an financiar depăşesc cantitatea agreată pentru a fi eligibil la calculul bonusului. Comparativ cu anul precedent (2015 – n.red.), societatea a acordat cu până la 33% mai multe reduceri comerciale. O altă componentă a cifrei de afaceri este cea de venituri din vânzarea produselor reziduale, care în 2016 a suferit o diminuare de 14% faţă de anul 2015. Această diminuare a fost generată de preţul de valorificare a deşeului de fier vechi, care în anul 2016 a fost mai mic decât cel obţinut în anul 2015, şi de decizia stocării deşeului rezultat din procesul de producţie al lunii decembrie şi vânzării acestuia la un preţ mai bun în anul 2017”, se mai specifică în raport.
