Autorităţile nu pot să le pună la dispoziţie microbuze. Să-i ajutăm noi cu biciclete!

Situaţia copiilor din comuna Ţibana pe care „Ziarul de Iaşi“ încearcă să îi ajute în campania „Donează o bicicletă pentru elevii navetişti“ este, conform cifrelor, una dintre cele mai alarmante la nivelul întregului judeţ.

CITIŢI ŞI: Aceşti copii sunt nişte eroi. Renunţă la orice bucurie pentru şcoală. Dăruiţi-le o bicicletă! CAMPANIE „ZIARUL DE IAŞI“: biciclete pentru elevii navetişti!

CITIŢI ŞI: Şapte biciclete pentru elevii navetişti, în prima zi de campanie Ziarul de Iaşi

După cum am prezentat anterior, din 242 de copii câţi sunt înscrişi la cursuri, peste 150 fac naveta mai mult de patru kilometri în fiecare zi. Însă, din numărul complet de elevi, există 233 care merg măcar un kilometru pentru a ajunge la şcoală. Cei mai mulţi elevi vin, în acest sens, din satul Gârbeşti, aflat la trei-cinci kilometri (în funcţie de distanţa casei faţă de şosea) de Liceul tehnologic de industrie alimentară Ţibana. 66 de copii, dintre care 22 de fete, din toate cele 12 clase ale liceului, străbat zilnic această distanţă din voinţa lor şi a părinţilor de a merge la şcoală. După cum ne-a precizat şi Roxana Popa, directorul instituţiei, în ultimul an de zile nu s-a înregistrat niciun abandon, deşi în anii trecuţi rândurile copiilor care luau drumul şcolii în fiecare dimineaţă s-a subţiat continuu.

30 de comune cu nevoie mare de microbuz

Din Vadu Vejei, satul despărţit de cea mai mare distanţă de liceu, între nouă şi zece kilometri, vin 20 de elevi, dintre care 11 fete. De fapt, există 13 sate în total de unde copiii se pornesc spre liceu: Vadu Vejei, Runcu, Gârbeşti, Alexeni, Domniţa, Glodenii Gân­dului, Poiana de Sus, Poiana Mânăstirii, Ma­dârjac, Moara Ciornei, Tungujei, Ursita şi Oproaia. În total, toţi elevii merg, dus-întors, peste 2.000 de kilometri în fiecare zi, 10.000 în cele cinci zile ale unei săptămâni. Din acest punct de vedere, Camelia Gavrilă, ins­pectorul şcolar general al IŞJ Iaşi, a explicat că una dintre cauzele care au determinat ca situaţia să se deteriorizeze atât de mult ţine şi de felul în care s-a dezvoltat învăţământul în zona rurală din România. „Iniţiativa dum­nea­voastră are valoarea unui semnal pentru decidenţi în ceea ce priveşte finanţarea în­văţământului din mediul rural. În oraş, trans­portul public facilitează deplasarea şi elevii pot să ajungă mai uşor la şcoală. Însă satul românesc rămâne captiv de multe ori într-un atmosferă patriarhală şi o infra­struc­tură rutieră deficitară, astfel încât dru­mul spre şcoală devine anevoios şi de aici performanţele sunt reduse sau rata de a­bandon şcoalar ridicată. Avem nevoie de 50 de microbuze în plus în judeţul Iaşi, în 30 de cazuri situaţia fiind foarte presantă. Ţine până la urmă de voinţa de a oferi ele­vilor egalitate de şanse“, a precizat inspectorul şcolar general.

„Ziarul de Iaşi“ a strâns până acum 12 biciclete

Pe parcursul zilei de ieri, încă cinci biciclete au fost trimise către redacţia ziarului nostru, pe lângă cele şapte de ieri. Donatorii de astăzi sunt omul de afaceri Petru Vieru, cu o bicicletă, Gabriela Vasilache, directorul executiv al Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţelor Muncii din Iaşi, care a donat două biciclete în nume personal, medicii Emil Stratan şi Bogdan Galan, cu câte una. „Salut initiaţiva şi îmi pare rău că e una dintre puţinele iniţiative din Iaşi, mai ales că este îndreptată în favoarea unor copii vai de capul lor. Măcar acum, în prag de sărbători, să fim un pic mai oameni şi un pic mai buni“, a declarat Petre Vieru. „Este emoţionant pentru mine ca părinte în primul rând şi apoi ca om. Nu poţi să nu fii impresionat de situaţia acestor copii şi să realizezi că, în 2013, copii cum am şi eu merg nouă-zece kilometri pe jos până la şcoală şi cred că suntem cu toţi datori să întindem o mână ca ei să ducă o viaţă cât de cât mai bună. E datoria noastră de cetăţeni şi de părinţi“, a explicat Gabriela Vasilache. „Gestul meu se adresează în primul rând unor copii care nu au bucuria de a învăţa în condiţii optime. Se îndreaptă spre Ţibana şi datorită faptului că, în Ţibana, în 1947, tatăl meu a construit biserica de acolo. La distanţă mare de centru, satele sunt mici, nu pot avea şcoală în toate sătucurile şi copiii sunt nevoiţi să vină atâţia kilometri. Acest fapt, că ei vin şi frecventează şcoala, – nu de dragul unei alocatii ci pentru că vor să înveţe -, mă face să mă simt obligat să îi ajut“, a spus Emil Stratan. „Am doi copii cărora le-am luat biciclete şi ştiu, prin urmare, ce înseamnă bucuria unui puşti când primeşte un asemenea cadou. De aceea, darul meu este din suflet, pentru ca un copil să se bucure de Crăciun. Cu atât mai bine va fi cu cât bicicleta îi va fi de folos şi ca să ajungă mai repede la şcoală“, a afirmat Bogdan Galan.