Biblia după Creangă

Facerea:

„Şi aşa, a zis Dumnezeu să se desfacă săcriul acolo unde era şi să iasă Moartea la liman, ca să-şi răzbune şi ea acum pe Ivan. Şi îndată s-a făcut aşa…” (Ivan Turbincă)

„Nu trece mult, şi baba pune la cale şi pe feciorul cel mijlociu, şi-şi iè un suflet de noră întocmai după chipul şi asemănarea celei dintăi, cu deosebire numai că aceasta era mai în vîrstă şi ceva încrucişată, dar foc de harnică.” (Soacra cu trei nurori)

Deuteronomul:

„- Moarte pentru moarte, cumătre, arsură pentru arsură, că bine-o mai plesnişi dinioare cu cuvinte din Scriptură!” (Capra cu trei iezi)

Isaia:

„- Mămucă, mămucă, uite ce am păţit noi! Mare foc şi potop au căzut pe capul nostru!” (Capra cu trei iezi)

Ieremia:

„Zi şi d-ta că ai avut să tragi un păcat strămoşesc. Vorba ceea: «Părinţii mănâncă aguridă şi fiilor li se strepezesc dinţii».” (Povestea lui Harap-Alb)

Psalmii:

„Hei, luminate crăişor! Cel-de-sus varsă darul său şi peste cei neputincioşi; se vede că aşa place sfinţiei-sale." (Povestea lui Harap-Alb)

„Hai fetelor, mâncaţi bine şi pe Domnul lăudaţi că eu mă răpăd în cramă s-aduc şi un cofăel de vin, ca să meargă plăcintele aceste mai bine pe gât.” (Soacra cu trei nurori)

„Atunci dracul iè buzduganul de coadă şi când îl zvârle, se suie aşa de tare, de nu se mai vede; şi abia după trei zile şi trei nopţi, căzând jos, cu mare străşnicie s-a cufundat în fundul pământului, de s-au zguduit temeliile lumii.” (Dănilă Prepeleac).

„[Î]ncalecă pe mine şi pune-ţi nădejdea în Dumnezeu că mare e puterea lui; nu ne-a lăsa el să suferim îndelung.” (Povestea lui Harap-Alb).

Pildele lui Solomon:

„Dacă mă vede că-s o văduvă sărmană şi c-o casă de copii, apoi trebuie să-şi bată joc de casa mea? şi pe voi să vă puie la pastramă? Nici o faptă fără plată… Ticălosul şi mangositul!” (Capra cu trei iezi).

„- Apoi dă, cumătră, când ar şti omul ce-ar păţi, dinainte s-ar păzi” (Capra cu trei iezi).

„- Te cred, cumătre, d-apoi, dă, nu-i cum vrem noi, ci-i cum vrè Cel-de-sus” (Capra cu trei iezi).

„- Câte a dat Dumnezeu, Harap-Alb, zise sfânta Duminică; aşa a trebuit să se întâmple, şi n-ai cui bănui: pentru că nu-i după cum gândeşte omul, ci-i după cum vrè Domnul. Când vei ajunge şi tu odată mare şi tare, îi căuta să judeci lucrurile de-a fir-a-păr şi vei crede celor asupriţi şi necăjiţi, pentru că ştii acum ce e necazul.” (Povestea lui Harap-Alb).

Isus Sirah:

„[S]ă te ferească Dumnezeu de ispită! Căci multe au văzut ochii mei de-atâta amar de veacuri câte port pe umerele acestea.” (Povestea lui Harap-Alb).

Evanghelia după Luca:

„- Mâncaţi, beţi şi vă veseliţi, dar de fata împăratului Roş nici nu gândiţi!” (Povestea lui Harap-Alb).

Evanghelia după Matei:

„Răbdare ni trebuie, cumătră, răbdare, păcatele noastre! Că cine rabdă până-n sfârşit, acela se mântuieşte!” (Capra cu trei iezi, variantă).

„Dar n-aveţi ştiinţă că înălţimea-sa (împăratul Roş – n.r.) este tata flămânzilor şi al însetaţilor? Şi tocmai de asta mă bucur şi eu, că de-abia m-oiu mai încălzi oleacă bând sângele Domnului.” (Povestea lui Harap-Alb)

„Adu-ţi aminte, Petre, de câte ori ţi-am spus, că unii ca aceştia au să moştenească împărăţia ceriurilor.” (Ivan Turbincă).„Ivan atunci, cuprins de fiori, pe loc s-a dezmeţit, a căzut în genunchi dinaintea lui Dumnezeu şi a zis: – Doamne, dacă eşti tu cu adevărat Dumnezeu, cum zici, rogu-te, blagosloveşte-mi turbinca asta, ca, ori pe cine-oiu vreau eu, să-l vâr într-însa; şi apoi să nu poată ieşi de aici fără învoirea mea.” (Ivan Turbincă)

Ioan Milică este conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi