Black Friday la pedepse. 39 de puşcăriaşi sunt liberi de ieri pe străzile Iaşului

Pentru că nu au fost în stare să asigure unităţilor de detenţie din ţară condiţiile prevăzute de normele europene, autorităţile române au început punerea în practică a aşa-zisei legi „a compensaţiei deţinuţilor“. Sute de deţinuţi din toată ţară au început să fie eliberaţi începând de ieri, după ce reprezentanţii unităţilor de detenţie au calculat că aceştia şi-au executat pedepsele. Liberările la termen vin în contextul în care, de ieri, se aplică Legea 169/2017, care prevede compensarea persoanelor private de libertate prin scăderea a câte 6 zile de pedeapsă pentru fiecare 30 de zile executate în spaţii improprii. 

 

 

Actul normativ menţionat, intrat în vi­goare după ce a fost analizat inclusiv de ju­decătorii Curţii Constituţionale, a fost adoptat ca o măsură reparatorie a statul român faţă de condiţiile improprii în care sunt cazate persoanele private de libertate. Anterior, în aprilie 2017, CEDO a obligat România să vină cu măsuri pentru rezol­varea suprapopulării din penitenciare. 

 

Soluţia găsită de autorităţi a fost modificarea legii privind executarea pedepselor, 254/2013 – cunoscută în închisori ca aşa-zisa „Biblie a puşcăriaşilor“. S-a introdus astfel un articol care prevede, ca măsură compensatorie a condiţiilor improprii de deţinere, adăugarea la pedeapsa executată a câte 6 zile pentru fiecare 30 de zile deten­ţie. „Se consideră condiţii necores­pun­zătoare cazarea unei persoane în oricare centru de detenţie din România care a avut lipsuri la condiţiile impuse de standardele europene“, se arată în lege, care exemplifică şi în ce constă „condiţiile necorespunzătoare“: cazarea într-un spaţiu mai mic de 4 metri pătraţi per deţinut, lipsa accesului la activităţi în aer liber, lipsa accesului la lumină naturală sau aer suficient, lipsa temperaturii adecvate de ventilaţie, lipsa posibilităţii de a folosi toaleta în privat, cu respectarea normelor de igienă, existenţa infiltraţiilor, igrasiei şi mucegaiului pe pereţi. 

 

 

În funcţie de aceste reglementări, pe 17 octombrie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toa­der, a emis un ordin de ministru în care sunt menţionate unităţile în care deţinuţii nu au parte de condiţii corespunzătoare. Printre acestea se află şi Penitenciarul Iaşi. „Toate cele trei pavilioane ale penitenciarului au fost incluse pe lista celor cu con­diţii necorespunzătoare“, ne-a spus Pom­piliu Dima, directorul unităţii. Ministrul a stabilit data de 27 iulie 2012 ca fiind cea de la care începe calculul „compensaţiei“ de­ţi­nuţilor, de altfel punctul 0 de la care legea prevede că se pot acorda compensaţii. 

 

Ieri, reprezentanţii Penitenciarului Iaşi au început să analizeze toate dosarele deţi­nuţilor, pentru a stabili cine trebuie elibe­rat şi cine nu. „S-a stabilit că pentru un număr de 37 de deţinuţi se impune, în baza Legii 169/2017, eliberarea“, ne-a precizat Gabriela Topoliceanu, purtătorul de cuvânt al Penitenciarului de Maximă Si­guranţă din Iaşi. Pe lângă aceştia, eliberaţi încă de ieri, cel puţin alţi doi deţinuţi ar urma să fie eliberaţi astăzi. 

 

 

Conform legii, exceptând situaţiile ex­cepţionale, un deţinut are două posibilităţi de a fi eliberat: la termen şi condiţionat. Toţi cei 37 de deţinuţi eliberaţi ieri – condamnaţi pentru o plajă largă de infracţiuni, au fost eliberaţi la termen, după ce, adăugându-se „reducerea“ de 6 zile, s-a concluzionat că şi-au ispăşit pedepsele. Eliberările la termen vor continua şi în perioada următoare, având în vedere că, pentru fiecare lună petrecută în arest, deţinuţilor ieşeni li se vor scădea efectiv din pedeapsă 36 de zile.

 

Legea 169/2017 are impact şi asupra eliberărilor condiţionate, urmând a scădea şi termenele la care deţinuţii devin eligibili pentru a solicita să fie puşi în libertate îna­inte de termen. Spre deosebire de liberările la termen, cele condiţionate sunt stabilite de judecători, în funcţie de mai mulţi factori. 

 

 

Închisoarea ieşeană are în jur de 1.500 de deţinuţi, de două ori mai multe decât ar trebui cazaţi, pentru a putea fi respectată reglementarea europeană cu privire la cei 4 mp aferenţi fiecărui deţinut. În trecut, mai mulţi deţinuţi au dat în judecată statul român pentru a obţine daune morale pentru condiţiile improprii din penitenciar, mulţi reuşind să câştige. În 2015, reprezentanţii instituţiei Avocatul Poporului au mers într-un control la Penitenciar, după ce un deţinut o formulat o sesizare în acest sens. În camera în care se afla deţinutul erau cazate 26 de persoane, deşi spaţiul era de 32,85 mp. „La baie existau grupuri sa­nitare separate (cu două chiuvete şi două duşuri) insalubre şi insuficiente faţă de numărul mare de condamnaţi, aflate în­tr-o stare avansată de degradare. Deşi fereastra era deschisă, era un puternic miros de mucegai, iar pereţii erau nezugrăviţi şi murdari“, era descrierea de la faţa locului, realizată de Avocatul Poporului. De atunci şi până în prezent, nu au fost realizate investiţii consistente la unitatea de pe strada Dr. Vicol nr. 5. Directorul Pompiliu Di­ma speră că autorităţile centrale vor lua în calcul creşterea capacităţii de deţinere. Acesta ne-a precizat, aseară, că a fost în­tocmită o temă de proiectare privind construirea a trei noi pavilioane de detenţie. „Investiţia estimativă s-ar ridica la 10 milioane de euro. Pavilioanele ar urma să fie construite în zona terenului de fotbal, în formă de U. Reprezentanţii ANP susţin investiţia“, ne-a spus Dima. Pentru ca planul să devină realitate, ar fi necesară finanţarea de către autorităţile centrale a studiului de fezabilitate şi, abia ulterior, bugetarea efectivă a potenţialului proiect.