Pentru a respecta normele europene, autorităţile române au deschis cutia Pandorei. Începând de ieri, sute de deţinuţi din toată ţară - câteva zeci de la Iaşi, au început să fie eliberaţi din închisoare. Eliberările „pe repede înainte“ vin după aplicarea legii care prevede recompensarea deţinuţilor care îşi execută pedepsele în spaţii improprii. Pentru 30 de zile petrecute într-un spaţiu de deţinere impropriu, fiecare deţinut primeşte o „reducere“ de 6 zile din pedeapsă. Într-un ordin al ministrului Justiţiei emis pe 17 octombrie se menţionează că, la Penitenciarul din Iaşi, deţinuţii beneficiază de reduceri de câte 6 zile pentru fiecare lună executată începând cu iulie 2012 şi până în prezent. Matematic, în cazul deţinuţilor care au stat în ultimii cinci ani în penitenciarul ieşean se consideră că au executat, de fapt, şase ani. Eliberările din puşcăria ieşeană au început de ieri, când au fost eliberate 37 de persoane. Alţi doi deţinuţi vor fi eliberaţi azi.
Pentru că nu au fost în stare să asigure unităţilor de detenţie din ţară condiţiile prevăzute de normele europene, autorităţile române au început punerea în practică a aşa-zisei legi „a compensaţiei deţinuţilor“. Sute de deţinuţi din toată ţară au început să fie eliberaţi începând de ieri, după ce reprezentanţii unităţilor de detenţie au calculat că aceştia şi-au executat pedepsele. Liberările la termen vin în contextul în care, de ieri, se aplică Legea 169/2017, care prevede compensarea persoanelor private de libertate prin scăderea a câte 6 zile de pedeapsă pentru fiecare 30 de zile executate în spaţii improprii.
Cum se face calculul
Actul normativ menţionat, intrat în vigoare după ce a fost analizat inclusiv de judecătorii Curţii Constituţionale, a fost adoptat ca o măsură reparatorie a statul român faţă de condiţiile improprii în care sunt cazate persoanele private de libertate. Anterior, în aprilie 2017, CEDO a obligat România să vină cu măsuri pentru rezolvarea suprapopulării din penitenciare.
Soluţia găsită de autorităţi a fost modificarea legii privind executarea pedepselor, 254/2013 - cunoscută în închisori ca aşa-zisa „Biblie a puşcăriaşilor“. S-a introdus astfel un articol care prevede, ca măsură compensatorie a condiţiilor improprii de deţinere, adăugarea la pedeapsa executată a câte 6 zile pentru fiecare 30 de zile detenţie. „Se consideră condiţii necorespunzătoare cazarea unei persoane în oricare centru de detenţie din România care a avut lipsuri la condiţiile impuse de standardele europene“, se arată în lege, care exemplifică şi în ce constă „condiţiile necorespunzătoare“: cazarea într-un spaţiu mai mic de 4 metri pătraţi per deţinut, lipsa accesului la activităţi în aer liber, lipsa accesului la lumină naturală sau aer suficient, lipsa temperaturii adecvate de ventilaţie, lipsa posibilităţii de a folosi toaleta în privat, cu respectarea normelor de igienă, existenţa infiltraţiilor, igrasiei şi mucegaiului pe pereţi.
Care este situaţia la Iaşi
În funcţie de aceste reglementări, pe 17 octombrie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a emis un ordin de ministru în care sunt menţionate unităţile în care deţinuţii nu au parte de condiţii corespunzătoare. Printre acestea se află şi Penitenciarul Iaşi. „Toate cele trei pavilioane ale penitenciarului au fost incluse pe lista celor cu condiţii necorespunzătoare“, ne-a spus Pompiliu Dima, directorul unităţii. Ministrul a stabilit data de 27 iulie 2012 ca fiind cea de la care începe calculul „compensaţiei“ deţinuţilor, de altfel punctul 0 de la care legea prevede că se pot acorda compensaţii.
Ieri, reprezentanţii Penitenciarului Iaşi au început să analizeze toate dosarele deţinuţilor, pentru a stabili cine trebuie eliberat şi cine nu. „S-a stabilit că pentru un număr de 37 de deţinuţi se impune, în baza Legii 169/2017, eliberarea“, ne-a precizat Gabriela Topoliceanu, purtătorul de cuvânt al Penitenciarului de Maximă Siguranţă din Iaşi. Pe lângă aceştia, eliberaţi încă de ieri, cel puţin alţi doi deţinuţi ar urma să fie eliberaţi astăzi.
Eliberările vor continua
Conform legii, exceptând situaţiile excepţionale, un deţinut are două posibilităţi de a fi eliberat: la termen şi condiţionat. Toţi cei 37 de deţinuţi eliberaţi ieri - condamnaţi pentru o plajă largă de infracţiuni, au fost eliberaţi la termen, după ce, adăugându-se „reducerea“ de 6 zile, s-a concluzionat că şi-au ispăşit pedepsele. Eliberările la termen vor continua şi în perioada următoare, având în vedere că, pentru fiecare lună petrecută în arest, deţinuţilor ieşeni li se vor scădea efectiv din pedeapsă 36 de zile.
Legea 169/2017 are impact şi asupra eliberărilor condiţionate, urmând a scădea şi termenele la care deţinuţii devin eligibili pentru a solicita să fie puşi în libertate înainte de termen. Spre deosebire de liberările la termen, cele condiţionate sunt stabilite de judecători, în funcţie de mai mulţi factori.
Ce a găsit Avocatul Poporului la Iaşi
Închisoarea ieşeană are în jur de 1.500 de deţinuţi, de două ori mai multe decât ar trebui cazaţi, pentru a putea fi respectată reglementarea europeană cu privire la cei 4 mp aferenţi fiecărui deţinut. În trecut, mai mulţi deţinuţi au dat în judecată statul român pentru a obţine daune morale pentru condiţiile improprii din penitenciar, mulţi reuşind să câştige. În 2015, reprezentanţii instituţiei Avocatul Poporului au mers într-un control la Penitenciar, după ce un deţinut o formulat o sesizare în acest sens. În camera în care se afla deţinutul erau cazate 26 de persoane, deşi spaţiul era de 32,85 mp. „La baie existau grupuri sanitare separate (cu două chiuvete şi două duşuri) insalubre şi insuficiente faţă de numărul mare de condamnaţi, aflate într-o stare avansată de degradare. Deşi fereastra era deschisă, era un puternic miros de mucegai, iar pereţii erau nezugrăviţi şi murdari“, era descrierea de la faţa locului, realizată de Avocatul Poporului. De atunci şi până în prezent, nu au fost realizate investiţii consistente la unitatea de pe strada Dr. Vicol nr. 5. Directorul Pompiliu Dima speră că autorităţile centrale vor lua în calcul creşterea capacităţii de deţinere. Acesta ne-a precizat, aseară, că a fost întocmită o temă de proiectare privind construirea a trei noi pavilioane de detenţie. „Investiţia estimativă s-ar ridica la 10 milioane de euro. Pavilioanele ar urma să fie construite în zona terenului de fotbal, în formă de U. Reprezentanţii ANP susţin investiţia“, ne-a spus Dima. Pentru ca planul să devină realitate, ar fi necesară finanţarea de către autorităţile centrale a studiului de fezabilitate şi, abia ulterior, bugetarea efectivă a potenţialului proiect.