Dr. Mihaela Şotropa, Clinica de Diabet şi Boli de Nutriţie din cadrul Spitalului „Sf. Spiridon“ Iaşi: „Cel mai bun lucru pe care îl poate face un pacient cu diabet este să rămână sau să devină activ, deoarece efortul fizic scade nivelul glucozei în sânge, reduce necesarul de insulină şi medicaţie orală şi ajută la menţinerea unei greutăţi optime.

În altă ordine de idei, în timp ce diabetul măreşte riscul bolilor cardiovasculare, exerciţiile fizice reduc acest risc. Pentru că diabetul este o afecţiune ce ridică anumite probleme speciale, este bine să vă consultaţi cu medicul specialist diabetolog înainte de a începe un program de antrenament. Persoanele mai în vârstă vor necesita şi un control cardiologic, incluzând uneori şi un test de efort.

Activităţile cele mai utile pentru controlul acestei boli şi reducerea riscului de boli cardiovasculare sunt exerciţiile aerobe, cum ar fi alergatul, mersul cu bicicleta, înotul – efectuate la o intensitate suficient de mare încât vorbitul să devină dificil. Veţi obţine beneficii maxime dacă veţi face antrenamente de minim 30 de minute, de minim 3 ori pe săptămână. Şi exerciţiile cu greutăţi se pot practica, însă este de preferat să lucraţi cu greutăţi mici-medii.

Dacă nu aţi mai făcut sport până acum, trebuie să începeţi treptat – cu eforturi scurte, de intensitate mică, cum ar fi mers pe jos. Măriţi treptat durata plimbărilor şi viteza de mers. De reţinut că orice tip de activitate este mai bună decât nici una – urcat scări, mersul pe jos în loc de maşină“.

Măsuraţi-vă nivelul glicemiei înainte şi după efortul fizic 

* Dacă ameţiţi atunci când faceţi efort în poziţie verticală, alegeţi de preferinţă înot sau pedalare şi nu alergare.

* Cei cu retinopatie trebuie să evite activităţile care ridică brusc tensiunea arterială, cum ar fi exerciţiile cu greutăţi.

* Dacă aveţi sensibilitatea redusă la nivelul membrelor inferioare, alegeţi totdeauna încălţămintea potrivită şi exerciţii ce presupun impact redus (înot, vâslire, pedalare – niciodată fără încălţăminte de protecţie).

* Activităţi precum scufundările, paraşutismul, alpinismul ar trebui evitate fiindcă există riscul hipoglicemiei.

* Totdeauna încălziţi-vă bine înainte de antrenament, timp de 5-10 minute. 

* Măsuraţi-vă nivelul glicemiei înainte şi după antrenament şi la fiecare 20-30 de minute în cazul unui efort prelungit. Dacă glicemia scade sub 100 mg/dl, consumaţi alimente care conţin 15-30 g carbohidraţi înainte de efort. Dacă nivelul glicemiei este prea mare (peste 250 mg/dl în cazul diabetului tip 2 şi peste 200 mg/dl în cazul diabetului tip 1), amânaţi antrenamentul până la normalizarea valorilor glicemiei.

* „Trebuie să ştiţi foarte bine care sunt semnele hipoglicemiei – ameţeală, tremurături, transpiraţii reci, vedere dublă, stare de agitaţie. Învăţaţi cum să trataţi rapid o criză de hipoglicemie. Pentru aceasta să aveţi permanent la dumneavoastră câteva cuburi de zahăr şi apă sau o banană de 100 de grame“, arată dr. Mihaela Şotropa. 

* Faceţi efort la 1-2 ore după o masă.

* Evitaţi să faceţi antrenament în timpul unui vârf de secreţie al insulinei. Dimineaţa este momentul ideal. Persoanele cu diabet tip 1 ar trebui să evite efortul efectuat după masa de prânz ( între orele 16-18) şi seara târziu.

* Ajustaţi-vă aportul de insulină dacă este necesar. De preferat să vă sfătuiţi cu medicul diabetolog.

* După eforturi prelungite sau intense, veţi avea nevoie de un aport mai mare de carbohidraţi în următoarele 24 de ore, pentru a reumple depozitele de glicogen.

* Beţi multă apă pentru a înlocui pierderile.

* Obligatoriu purtaţi pantofi de sport de bună calitate şi care vi se potrivesc foarte bine.

* Nu consumaţi alcool în perioada premergătoare antrenamentului.

* Purtaţi o brăţara pe care să fie scris că sunteţi diabetic.