Catalogul cu note al parlamentarilor ieşeni. Cine a trecut clasa şi cine a fost plătit degeaba pe anul 2013

Pentru mulţi dintre parlamentarii ieşeni, 2013 a reprezentat un an de vacanţă. Unii abia dacă au trecut prin Parlament, alţii aflaţi la primul mandat încă nu s-au obişnuit cu noua meserie. Alţii, mai experimentaţi, cunosc deja drumul spre tribuna Camerei Deputaţilor sau Senatului şi ştiu când şi ce să spună pentru a apărea în faţa reflectoarelor. O altă categorie este reprezentată de specialişti, care nu ţin discursuri, ci redactează legile cu care se vor lăuda colegii. Totodată, un cabinet parlamentar bine structurat poate furniza deputatului „muniţia“ pentru a ieşi în faţă, chiar dacă activitatea se rezumă la simple vorbe goale. Un catalog al activităţii celor 25 de reprezentanţi ai ieşenilor în Parlament poate cu greu să reflecte exact efortul depus de aceştia pentru electoratul din colegiile lor. Pe de o parte, reprezentanţii USL, aflaţi la putere, nu pot ieşi din limitele impuse de disciplina de partid. Deciziile în USL se iau centralizat, marja de manevră a parlamentarilor fiind redusă. De partea cealaltă, cei din opoziţie au mai des prilejul de a ieşi la rampă pentru a critica deciziile majorităţii sau pentru a cere alocarea de fonduri, părând astfel mult mai activi decât cei aflaţi la putere.

Mugurel Cozmanciuc – 5,5

Liberalul Mugurel Cozmanciuc se află la prima experienţă ca parlamentar. Nu a rupt gura târgului, dar nici nu s-a făcut de râs. Din punctul de vedere al cifrelor seci, activitatea sa se înscrie în medie. În 22 de şedinţe, s-a ridicat de pe scaun pentru a se îndrepta spre tribună de 25 de ori. În cea mai mare parte a cazurilor, a făcut-o însă doar pentru a depune una din cele 21 de declaraţii politice scrise. În decursul unui an, Cozmanciuc a înaintat 50 de întrebări şi interpelări. A cerut finalizarea lucrărilor la sistemul de alimentare cu apă a comunei Plugari şi i s-a promis că Ministerul Dezvoltării se va gândi la aceasta în 2014. A cerut bani pentru modernizarea unor drumuri în Dolheşti, a căminului cultural din Răducăneni, a ridicat problema evacuării unui cetăţean român din Siria sau pe cea a agricultorilor afectaţi de grindină. Cumva surprinzător pentru un deputat de Iaşi, două din intervenţiile sale au vizat probleme ale oraşului Câmpulung Moldovenesc din judeţul Suceava, respectiv proiectul „drumul lemnului“ şi pârtia de schi din oraş. Faptul că deputatul deţine 1.500 mp de teren la Pojorâta şi o treime de apartament la Rădăuţi poate reprezenta o explicaţie pentru interesul acestuia faţă de Suceava. Şi-a pus semnătura pe 25 de iniţiative legislative, toate împreună cu alţi colegi parlamentari. Una singură dintre acestea, în domeniul pensiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, semnată dintre ieşeni şi de deputatul PSD Emacu, a devenit lege. Nota 5,5 reflectă activitatea sa în primul an de deputăţie. Un plus de eficienţă în privinţa transformării ideilor în legi ar putea să-i crească nota anul viitor.

Relu Fenechiu – 2

Activitatea parlamentară din acest an a celui mai cunoscut politician ieşean, deputatul PNL Relu Fenechiu, este aproape egală cu zero. Ministrul al Transporturilor până în luna iulie, Fenechiu şi-a făcut apariţia în sala de plen aproape exclusiv cu ocazia votului final pe proiectele de legi. A luat cuvântul de doar şase ori în decurs de un an. Dezbaterea moţiunii simple „CFR Marfă, cronica unei alte privatizări eşuate“ a reprezentat ultima ocazie în care colegii lui Fenechiu i-au putut auzi vocea de la tribună. Timp de 25 de minute, Fenechiu şi-a apărat activitatea ca fost ministru în privinţa administrării companiei de transporturi feroviare. Numele său apare în dreptul a doar patru iniţiative legislative. Una dintre acestea, iniţiată la sfârşitul lunii octombrie de către preşedintele PNL, Crin Antonescu, şi deputaţii liberali George Scutaru şi Alina Gorghiu şi aflată acum la Senat, vizează abrogarea art. 276 din Codul Penal. Conform acestuia, exercitarea de presiuni asupra justiţiei, prin declaraţii publice nereale cu privire la săvârşirea de către judecători sau procurori a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave „legată de instrumentarea respective cauze, în scopul de a le influenţa sau intimida, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă“. Iniţiatorii propunerii de abrogare a acestui articol au invocat ca motiv libertatea de exprimare. Strict pentru activitatea depusă în sălile de şedinţă din Palatul Parlamentului, lui Fenechiu nu i se poate acorda mai mult de un punct peste cel din oficiu.

Ionel Stancu – 2

Despre Ionel Stancu, reprezentant al Asociaţiei Macedonenilor din România, ales împreună cu Fenechiu în colegiul 2, ieşenii nu au auzit mai nimic. A urcat treptele tribunei parlamentare de 10 ori, o dată pentru a depune jurământul, iar în rest pentru a depune cele 9 declaraţii politice, majoritatea în domeniul educaţiei. A semnat şase iniţiative legislative, una dintre ele referindu-se la posibilitatea ca asociaţiile şi fundaţiile să cumpere sediile care le-au fost închiriate de primării şi consilii judeţene. O activitate anostă a unui deputat anonim, ajuns „ieşean“ din întâmplare, poate fi caracterizată tot printr-o notă de 2.

Oana Manolescu – 1

Colegiul 3 a trimis în Parlament trei deputaţi. Ca şi deputatul macedonean, Oana Manolescu a devenit deputat prin faptul că în colegiul 3 s-au înregistrat cele mai multe voturi în favoarea Asociaţiei Liga Albanezilor din România. Manolescu a rămas necunoscută ieşenilor. Singura dată când s-a auzit numele ei în legătură cu Iaşul a fost atunci când s-a oferit să ridice cruci comemorative în amintirea celor 11 morţi în accidentul din septembrie de la Uricani. Iniţiativa nu s-a mai concretizat. Manolescu a luat cuvântul de patru ori în Parlament: cu ocazia depunerii jurământului de credinţă, la votul privind înfiinţarea Muzeului Naţional „Constantin Brâncuşi“ şi de două ori în aceeaşi zi, cu ocazia zilei naţionale a Albaniei. În total, vocea deputatului s-a făcut auzită în plen timp de 7 minute şi 16 secunde. Manolescu a semnat 7 iniţiative legislative, una dintre ele privind interzicerea achiziţionării ca fier vechi a pieselor provenind din instalaţii feroviare. Anonimă pentru ieşeni, preocupată doar de patria sa de suflet, Albania, deputatul rămâne cu punctul din oficiu.

Constantin Adăscăliţei – 4

Ceilalţi doi deputaţi aleşi în colegiul 3 sunt Constantin Adăscăliţei (PSD) şi Petru Movilă (PDL). Raportul rezultatelor a fost categoric în favoarea social-democratului. Adăscăliţei a obţinut 58,6% din voturile alegătorilor, de aproape trei ori mai multe decât Movilă, care a câştigat doar 22,46% din sufragii. În activitatea parlamentară însă, raportul este invers. Adăscăliţei poate bifa 11 intervenţii în plenul Camerei Deputaţilor, 19 iniţiative legislative, niciuna nefiind încă finalizată printr-o lege şi două interpelări adresate miniştrilor. În prima interpelare, în octombrie, i-a cerut ministrului Economiei, Varujan Vosganian, găsirea de soluţii pentru achitarea salariilor compensatorii celor 600 de angajaţi disponibilizaţi de la Fortus în perioada 2009-2010 şi pentru achitarea restanţelor salariale pentru cei 700 de angajaţi rămaşi. După 20 de zile a primit răspuns, dar de la noul ministru al Economiei, Andrei Dominic Gerea. Conform răspunsului, salariile angajaţilor sunt la zi, nu restante de 10 luni cum spunea deputatul, iar cele compensatorii vor fi plătite de îndată ce se va mai găsi cumpărător pentru vreunul din cele 33 de active scoase la vânzare. De altfel, problema Fortus a fost abordată de deputat şi în plenul Parlamentului. O altă intervenţie a lui Adăscăliţei a pornit de la un accident suferit de o fetiţă din Tansa, care era să-şi piardă trei degete sărind peste poarta căminului cultural din Suhuleţ. Deputatul cerea un program de reabilitare a căminelor culturale din mediul rural. Adăscăliţei pare să sufere din cauza lipsei de experienţă, primind o notă de 4 pentru activitatea din primul său an de deputăţie.

Petru Movilă – 7

Petru Movilă pare a fi de departe cel mai activ parlamentar ieşean. Din tabelul cifrelor reflectând activitatea deputaţilor, maximul aparţine lui Movilă, indiferent de criteriu. Acesta are cele mai multe luări de cuvânt în plen, cele mai multe declaraţii politice, cele mai multe legi iniţiate şi cele mai multe interpelări adresate miniştrilor. Cele 56 de luări de cuvânt în plen sunt de cinci ori mai numeroase decât ale lui Adăscăliţei. În privinţa iniţiativelor legislative, îşi depăşeşte colegul de două ori şi jumătate. Majoritatea intervenţiilor lui Movilă în plen au reprezentat atacuri la adresa puterii politice. Autostrada Iaşi-Târgu Neamţ, Spitalul Regional de Urgenţe, Manifestul pentru Iaşi al USL sau lipsa investiţiilor în infrastructura din mediul rural au reprezentat principalele teme abordate în intervenţiile deputatului. Acesta este unul dintre puţinii reprezentanţi ai ieşenilor în Parlament care se poate lăuda că nu-şi aşterne semnătura pe un proiect de lege alături de alţi zeci de deputaţi. Din cele 46 de iniţiative legislative înaintate de Movilă, 15, în majoritate pe probleme medicale, îl au ca unic iniţiator. Niciuna nu a devenit însă lege, iar propunerea lui Movilă de reglementare a medicinei şcolare a fost întoarsă în Parlament de către preşedintele Traian Băsescu spre reexaminare. Pentru activitatea în Camera Deputaţilor, Movilă poate primi nota 7.

Vasile Mocanu – 4

Reprezentantul colegiului 4, Vasile Mocanu, intră şi el în categoria deputaţilor activi. În cifre, activitatea sa este reprezentată de 36 de luări de cuvânt, 28 de declaraţii politice şi 28 de iniţiative legislative. Nici una din propunerile de legi nu i-a aparţinut însă exclusiv deputatului. Iaşul a reprezentat principal temă a declaraţiilor politice şi luărilor de cuvânt în plen. Diversele probleme ale municipiului şi judeţului au reprezentat tema a două treimi din acestea. Mocanu a vorbit despre CET, despre Aeroport, micii comercianţi ieşeni sau Institutul Cantacuzino. Când nu s-a referit la Iaşi, Mocanu a atacat teme naţionale sau chiar internaţionale. L-a aplaudat pe antrenorul naţionalei de fotbal după victoria împotriva Ungariei, precizând că „Piţurcă a băgat steagul secuiesc în bernă“. A vorbit despre „băsismul care este pe cale de a fi eradict din România, cu lupte crâncene şi multe victime colaterale“, a atacat DNA. În trecere, l-a tras de mânecă pe preşedintele american pentru faptul că ambasadorii SUA s-ar amesteca în problemele interne ale României. „Cred că marea naţiune americană, dacă tot ne consideră parteneri buni de a fi carne de tun prin diversele lor războaie, ar putea măcar să ne arate un respect minimal, trimiţând la post, la ambasada care reprezintă SUA pe pământ românesc, măcar nişte diplomaţi de carieră, care nu întâi vorbesc şi apoi gândesc“, a precizat Mocanu într-una din declaraţiile sale politice. Nota 4 ar putea caracteriza o activitate vizibilă la tribună, cu unele cuvântări nervoase, dar fără rezultate palpabile pentru alegătorii din Târgu Frumos, dar şi declaraţii grobiene, cum ar fi cea în care ambasadorii SUA sunt catalogaţi drept „varianta americană mai elevată a «lipitorilor de afişe» din România“.

Neculai Răţoi – 4

Activitatea deputatului din colegiul 5, Neculai Răţoi, este similară cu a vecinului din colegiul 4. S-a adresat colegilor de 29 de ori pe parcursul primului an de mandat. O dată pentru a depune jurământul, iar de 28 de ori ca soldat disciplinat al partidului care l-a trimis în Parlament. Majoritatea intervenţiilor sale au fost îndreptate împotriva PDL, a lui Mihai Răzvan Ungureanu sau a preşedintelui Traian Băsescu. În acest an, Răţoi nu şi-a găsit timp să vorbească în Parlament despre Paşcani. În locul lui au făcut-o Viorel Blăjuţ care a cerut continuarea lucrărilor la barajul de la Lunca Paşcani sau Petru Movilă, pe acelaşi subiect. Niciuna din cele 30 de iniţiative legislative semnate de Răţoi nu îi aparţine în exclusivitate. Una din propunerile sale legislative, la care au participat şi alţi 6 deputaţi, a vizat declararea ca nelucrătoare şi a zilei de 21 mai. Într-o altă propunere legislativă, Răţoi şi 7 colegi solicitau ca unele din resursele subsolului, cum sunt rocile utile, apele minerale sau cele geotermale, să nu mai aparţină statului, ci localităţilor pe raza cărora se află. Răţoi ar fi putut reprezenta la fel de uşor şi colegiul 5 din Harghita sau Maramureş, întrucât nici despre acestea nu a vorbit în Parlament. Nota 4, pentru că, deşi relativ vizibil în Camera Deputaţilor, Răţoi pare să fi uitat cine l-a trimis acolo.

Anghel Stanciu – 2

Unul dintre cei mai activi deputaţi în mandatele trecute a fost reprezentantul colegiului 6, Anghel Stanciu. Intervenţiile sale ironice au făcut în multe rânduri deliciul colegilor de Cameră. Aflat în Parlament încă din 1992, Stanciu pare totuşi să fi obosit. În acest mandat, viceliderul grupului parlamentar al PSD s-a adresat colegilor doar de cinci ori. O dată pentru depunerea jurământului, o dată pentru a prezenta mesajul Senatului Universităţii Tehnice la împlinirea a 75 de ani de existenţă, în alte două rânduri, pentru intervenţii punctuale la dezbaterea unor legi legate de învăţământ şi încă o dată la dezbaterea bugetului. Cu această ocazie, a cerut alocarea a 737.000 lei pentru restaurarea unei biserici din Şipote şi 10 milioane lei pentru începerea lucrărilor la Spitalul Regional de Urgenţă. „Din 2006, nu-l avem nici acum. Rog să daţi 10 milioane de lei pentru demararea construcţiei şi rog, domnule preşedinte (Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor), faceţi-mi un hatâr: rugaţi-l pe domnul ministru Nicolăescu să ne explice de ce a spus că-l face şi de ce nu poate să-l facă“, a spus Stanciu în plen. Deputatul şi-a pus semnătura pe doar 13 iniţiative legislative, situându-se din acest punct de vedere pe locul 13 din 18 deputaţi ieşeni. Niciuna nu i-a aparţinut în exclusivitate. Pentru primul an din acest mandat, nota 2 exprimă cam tot ce a făcut Stanciu.

Costel Alexe – 3

Soldat disciplinat al partidului a fost şi liberalul Costel Alexe. Nu şi-a deranjat colegii cu discursuri. S-a ridicat de pe scaun doar pentru a depune jurământul şi 22 de declaraţii politice. Situaţia economiei, stadiul negocierilor cu FMI, menţinerea cotei unice şi reducerea contribuţiilor la asigurările de sănătate au reprezentat temele principale ale declaraţiilor politice depuse de Alexe. Nici agricultura nu a fost uitată. Alexe a deplâns lipsa irigaţiilor, faptul că TVA este menţinut la 24% şi în cazul producţiei agricole şi a militat pentru înfiinţarea de târguri şi pieţe exclusiv pentru producători. „Târgurile zonale şi pieţele de desfacere vor avea trei avantaje: vor fi puncte noi de desfacere pentru producători, vor contribui la promovarea produselor şi vor încuraja consumul ecologic“, a explicat Alexe într-una din declaraţiile sale politice. Dacă avantajele menţionate de Alexe sunt reale, rămâne de văzut. Niciuna din cele 17 iniţiative legislative pe care şi-a pus semnătura nu are legătură cu subiectul salvării agriculturii. O activitate sterilă, fără relevanţă pentru alegătorii din colegiu şi fără vreo finalitate, cel puţin în acest an. Nota 3.

Camelia Bogdănici – 6

Rivala lui Movilă în filiala ieşeană a PDL, deputatul Camelia Bogdănici a fost aproape la fel de activă ca acesta şi în Parlament. Cifrele care sintetizează activitatea Cameliei Bogdănici în primul său an de deputăţie sunt 53 de luări de cuvânt, din care 37 de declaraţii politice, 39 de propuneri legislative, 39 de întrebări şi interpelări adresate miniştrilor şi semnarea alături de colegii din opoziţie a 9 moţiuni simple sau de cenzură. Majoritatea intervenţiilor Cameliei Bogdănici a vizat sistemul sanitar. A abordat situaţia Clinicii de stomatologie infantilă, a cerut bani pentru reabilitarea unui pavilion al Spitalului Socola, accelerarea lucrărilor la UPU-SMURD sau redeschiderea filialei ieşene a Institutului Cantacuzino. „Obţinerea finanţării necesare reluării activităţii productive, din alte surse decât din veniturile proprii ale Institutului nu este posibilă. În acest context, s-a considerat justificată declanşarea încetării activităţilor Subunităţii Iaşi şi a hotărât desfiinţarea în fapt a acesteia“, a fost răspunsul ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, referitor la institut. Medicul Bogdănici poate fi notat cu 6 pentru activitatea parlamentară din acest an, cu un plus pentru faptul că s-a adaptat relativ rapid noii ocupaţii.

Gheorghe Emacu – 5

Fost secretar de stat pentru relaţia cu prefecturile, fost ministru delegat pentru administraţia publică, cu o experienţă de 20 de ani în administraţie, Gheorghe Emacu îi reprezintă şi el în Parlament pe alegătorii colegiului 8. Puţini dintre colegii de Cameră se pot lăuda că îi cunosc timbrul vocii. În primele şase luni de mandat, deputaţii l-au auzit doar depunând jurământul şi prezentând un raport al comisiei pentru apărare, al cărei secretar este. L-au mai auzit o dată în septembrie, vorbind despre Ziua internaţională a păcii. Apoi nu l-au mai auzit deloc în plen. A mai prezentat 9 declaraţii politice, despre Ziua mondială pentru eradicarea sărăciei, Ziua internaţională a Mării Negre sau Ziua mondială a comemorării victimelor accidentelor rutiere. A contribuit la 13 iniţiative legislative. A fost mai activ în corespondenţa cu miniştrii prin intermediul întrebărilor şi interpelărilor. A solicitat sprijin financiar din partea Administraţiei Fondului de Mediu pentru un proiect derulat la Butea. S-a interesat de stadiul proiectului de construire a autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş, de strategia de specializare a Regiunii Nord-Est, de consolidarea Palatului Culturii, Aeroport sau de strategia Ministerului Culturii în privinţa competiţiei pentru titlul de Capitală europeană a culturii. Întrebările referitoare la Iaşi nu au fost însă urmate de niciun gest concret. Întrebările şi interpelările sale par să fi fost simple curiozităţi menite să fie ştampilate, şnuruite şi puse într-un dosar. Emacu a avut bunăvoinţa de a întreba, dar nu şi dorinţa de a urni ceva. Nota 5 pentru un început de mandat în care se putea aştepta mai mult din partea unui expert în administraţie.

Daniel Oajdea – 2

Ieşenii din colegiul 9 sunt reprezentaţi în Parlament de doi deputaţi: Cristina Nichita (PSD) şi Daniel Oajdea (PP-DD). Împreună, au avut cam aceeaşi activitate ca Mocanu la Târgu Frumos. Oajdea s-a adresat colegilor de numai 10 ori într-un an de mandat. De cele mai multe ori, a vorbit pe probleme de procedură sau pentru a-şi justifica votul. Altă oară, a acuzat Guvernul că nu descurajează fumatul din cauza veniturilor provenite din taxe şi accize pe tutun. Din cele cinci interpelări adresate Guvernului, două s-au referit la drumuri şi poduri din judeţul Vaslui, iar alta la includerea mai multor taxe şi contribuţii în factura E.ON. Oajdea are la activ 16 iniţiative legislative, în cazul a trei fiind unic iniţiator. Una dintre ele viza obligarea societăţilor farmaceutice de stat să vândă medicamente către spitale la preţul cel mai mic practicat pe piaţă. A doua cerea eliminarea contribuţiei de 5,5% pentru sănătate plătită de vârstnicii cu pensii peste 740 de lei, iar prin cea de-a treia cerea modificarea unui articol din legea contabilităţii. Toate trei se află în dezbaterea Senatului sau a comisiilor parlamentare. Raportat la numărul discursurilor sau al propunerilor legislative propuse de alţi deputaţi, activitatea lui Oajdea nu poate primi mai mult de nota 2. Un punct în plus, pentru faptul de a fi promovat iniţiative proprii.

Cristina Nichita – 4

Cristina Nichita a luat cuvântul de 25 de ori în plen, în 20 de cazuri însă doar pentru a citi sau depune o declaraţie politică scrisă. Principala preocupare a Cristinei Nichita în Parlament a fost situaţia organizaţiilor neguvernamentale, deputatul fiind puternic implicat în acest domeniu dinainte de a intra în politică. Aproape un sfert din cele 22 iniţiative legislative pe care le-a semnat vizează aspecte legate de sectorul ONG, protecţia copilului sau egalitatea de şanse. Ultima sa declaraţie politică, depusă la sfârşitul lunii noiembrie, a fost o replică la acuzele PDL că USL a ajuns să urască Iaşul. „USL iubeşte Iaşul, fiindcă a redat ieşenilor demnitatea, fiindcă a restrâns drastic abuzurile grosolane ale preşedintelui, fiindcă a reîntregit salariile şi a mărit pensiile“, a explicat Nichita. Singurul exemplu concret menţionat de deputat în declaraţia sa politică a fost reluarea discuţiilor despre necesitatea unei autostrăzi Iaşi – Târgu Mureş. Un singur punct din cele 10 ale Manifestului USL pentru Iaşi. Nichita îşi stăpâneşte domeniul preferat, dar nu a găsit încă modalitatea de a-l concretiza. Nota 4 pentru activitatea din Parlament.

Sorin Avram Iacoban – 5

Din Tătăraşi, colegiul 10, a fost ales ca deputat Sorin Avram Iacoban, şi el aflat la primul mandat. Din cele 38 de intervenţii ale sale în plen, 23 au constat în declaraţii politice. Ca la toţi reprezentanţii PSD în Camera Deputaţilor, principalul cal de bătaie pentru Iacoban a fost preşedintele Băsescu. Iaşul nu a fost totuşi cu desăvârşire absent din luările de poziţie ale deputatului. Situaţia de la Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad sau autostrada Iaşi-Târgu Mureş au fost abordate de Iacoban în faţa colegilor deputaţi. Pentru autostradă s-a rezumat însă la a cere reactualizarea studiului de fezabilitate, nu şi găsirea unor soluţii clare de finanţare a lucrărilor. A reproşat ministrului Nicolăescu închiderea filialei ieşene a Institutului Cantacuzino şi a lăudat organizarea la Iaşi a Festivalului Internaţional al Educaţiei. A cerut înăsprirea legislaţiei în domeniul jocurilor de noroc. „Îmi iau angajamentul depunerii unui proiect de lege pentru modificarea OUG 77/2009 (privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, n.r.) pentru că am înţeles că trebuie să fiu responsabil faţă de cei care m-au trimis în Parlament“, a spus Iacoban. Niciuna din cele 24 de iniţiative legislative semnate de Iacoban nu a avut însă până acum ca obiect jocurile de noroc, la câteva luni după declaraţia solemnă din plen. În interpelările adresate miniştrilor, Iacoban s-a arătat preocupat de modul în care se realizează descărcarea de sarcini arheologice şi de întârzierile care pot apărea în derularea proiectelor de investiţii imobiliare din acest motiv. Două din cele 10 interpelări ale lui Iacoban au avut un astfel de obiect. Deputatul nu a reuşit să se facă însă înţeles. „Având în vedere felul în care a fost formulată întrebarea dvs., nu distingem între variantele «avizul de descărcare arheologică» şi «autorizaţia de descărcare arheologică», având în vedere faptul că aceste acte nu există“, a fost unul din răspunsurile date de ministrul Culturii. Activitatea lui Iacoban în cursul primului său an de mandat poate primi o notă de 5, deputatul rămânând însă dator până peste cap ieşenilor din colegiul său.

Grigore Crăciunescu – 3

Ajuns la a doua experienţă parlamentară, deputatul liberal Grigore Crăciunescu şi-a păstrat ritmul de lucru din primul său mandat. A luat cuvântul de 25 de ori în 21 de şedinţe, făcând 16 declaraţii politice, a propus 9 reglementări legale şi a adresat patru interpelări miniştrilor. Crăciunescu s-a făcut remarcat mai ales prin intervenţiile sale atipice. A protestat împotriva posibilei legalizări a căsătoriei între persoane de acelaşi sex, invocând Biblia. A cerut reintroducerea pe stema României a Coroanei de Oţel, argumentând prin faptul că alte republici din Europa nu au avut nicio reţinere în a păstra coroana pe stemă. A reamintit colegilor deputaţi de victimele comunismului. Ca medic stomatolog, s-a ridicat împotriva sistării de către colegul său de partid Eugen Nicolăescu a decontării serviciilor de medicină dentară. Şi-a adus aminte de Iaşi cu ocazia amendamentelor la legea bugetului pe 2014 iniţiate de Fenechiu pentru susţinerea autostrăzii şi aeroportului. Crăciunescu a făcut vâlvă în vreo două rânduri, dar nu a demonstrat prin nimic că îi reprezintă în Parlament pe ieşenii din Nicolina, şi nu pe cei din Ciohorăni. Nota 3.

Anton Doboş – 4,5

Colegiul 12 este reprezentat, ca şi colegiul 9, de doi deputaţi: unul de la putere, celălalt independent, respectiv Anton Doboş şi Viorel Blăjuţ. Amândoi se află la prima experienţă parlamentară. Anton Doboş a luat cuvântul de 22 de ori, susţinând 12 declaraţii politice. Şi-a pus semnătura, alături de alţi deputaţi, pe 18 propuneri legislative şi a adresat miniştrilor 7 interpelări. Intervenţiile lui Doboş în faţa colegilor parlamentari au vizat în principal probleme legate de fiscalitate şi buget. Doboş nu a uitat nici de păduri sau de propunerea de lege a voluntariatului. Dacă Iacoban a lăudat Festivalul Educaţiei iniţiat de Primărie, Doboş şi-a lăudat colegul de partid, preşedintele Consiliului Judeţean, care a organizat Festivalul Literaturii. Entuziasmul l-a făcut să prezinte mutarea Vămii din Nicolina la Tehnopolis ca un proiect materializat, deşi noul amplasament nu este încă funcţional. Finanţist ca profesie, a cerut extinderea predării „Educaţiei financiare“ şi la clasele de liceu. Din cele 7 interpelări adresate miniştrilor, una singură a vizat o problemă regăsită în colegiul pe care îl reprezintă. Doboş l-a întrebat în octombrie pe ministrul Dezvoltării dacă există mecanisme de sprijin a cetăţenilor care doresc să-şi consolideze locuinţele, în zona Cantemir fiind numeroase blocuri cu risc seismic. Ministrul nu a răspuns interpelării. Aproape invizibil în teritoriu, Doboş poate primi nota 4,5 luând în calcul ca circumstanţă atenuantă lipsa de experienţă politică.

Viorel Blăjuţ – 6

Cifrele seci care rezumă activitatea lui Viorel Blăjuţ sunt superioare celor ale lui Doboş, concurentul său direct la bunăvoinţa alegătorilor din Colegiul 12: 32 de luări de cuvânt, din care 26 de declaraţii politice, 15 propuneri legislative şi 17 întrebări şi interpelări. Blăjuţ a punctat şi la legătura cu propriul colegiu, multe din intervenţiile sale în plen având ca punct de plecare Iaşul. Blăjuţ a cerut demiterea directorului Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale pentru că acesta nu susţinea proiectul autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş. A cerut reluarea lucrărilor la barajul de la Paşcani, a criticat în două rânduri Manifestul USL pentru Iaşi. Într-o interpelare adresată ministrului Mediului, a solicitat împărţirea lucrărilor de la barajul Paşcani între ministerele Energiei şi Mediului, pentru a putea fi accesate fonduri europene care să acopere investiţiile mari necesare componentei de mediu şi de protecţie împotriva inundaţiilor a proiectului. Autostrada a fost invocată în două din declaraţiile sale politice şi într-o interpelare adresată ministrului Transporturilor. A cerut deblocarea a 75 de posturi pentru două centre ale Direcţiei de Asistenţă Socială de la Budăi. Blăjuţ şi-a folosit postura de deputat independent pentru a puncta la capitolul interes pentru Iaşi. A cerut transparentizarea activităţilor care se petrec la FORTUS SA şi supravegherea mai atentă a conducerii. 6 ar fi nota care reflectă activitatea sa în primul an de deputăţie.

Ionel Agrigoroaei – 4,5

Ionel Agrigoroaei a devenit parlamentar la redistribuire, reprezentându-i pe ieşenii din colegiul senatorial 1. Deşi aflat la prima experienţă ca parlamentar, fostul consilier local a devenit al doilea cel mai activ senator. A luat cuvântul în faţa colegilor de 100 de ori. În majoritatea cazurilor a făcut-o pentru a susţine una din cele 28 de interpelări adresate miniştrilor sau pentru a pune una din cele 59 de întrebări acestora. Cele mai multe dintre intervenţiile sale au privit probleme ale micilor investitori sau proiectele de infrastructură ale Iaşului. La fel ca fostul coleg de partid din Camera Deputaţilor, Viorel Blăjuţ, Agrigoroaei a cerut energic demiterea directorului CNADNR, pentru declaraţiile sale privitoare la autostrada Iaşi-Târgu Mureş. Narcis Neagu a rămas însă director, dar şi senatorul a mai bifat luarea unei poziţii publice. Senatorul şi-a înscris numele de 10 ori printre iniţiatorii unor propuneri legislative, niciodată singur. Nota 4,5 pentru entuziasmul începutului. Urmează ca următorii trei ani de mandat să-i ofere lui Agrigoroaei ocazia de a arăta că nu este doar vorbăreţ în plen.

Varujan Vosganian – 1

Al doilea senator care reprezintă colegiul 1 în Parlament este liberalul Varujan Vosganian. Fost ministru al Economiei până în octombrie, Vosganian a fost mai mult musafir în Senat în primul său an de activitate. Fişa sa de la Senat cuprinde doar două iniţiative legislative depuse cu numeroşi alţi colegi şi 7 luări de cuvânt în plen. O dată a vorbit la depunerea jurământului, altă dată pentru a se apăra de acuzaţiile subminare a economiei naţionale. Într-o altă ocazie, a intervenit în cadrul dezbaterilor la proiectul de modificare a legii minelor. „Să ştiţi că în România nu există numai aur. Din cauza faptului că Parlamentul, de ani de zile, nu a dat nicio soluţie pe legea minelor, suntem blocaţi cu operaţiunile de redeschidere a minelor. Remin Baia Mare şi Moldomin Moldova Nouă, împreună, au 40% din rezervele de cupru ale ţării şi nu ne putem apropia pentru că legea minelor interzice redeschiderea minelor aflate în conservare sau deja închise“, le-a explicat Vosganian colegilor într-una din rarele ocazii în care li s-a adresat. Activitatea de senator a lui Vosganian în primul an de mandat a fost corespunzătoare punctului din oficiu, principala sa preocupare fiind funcţia de ministru al Economiei. După demisia din Guvern, Vosganian ar trebui să aibă timp şi de Senat.

Sorin Lazăr – 5

Fost primar al comunei Strunga, Sorin Lazăr a ajuns la al doilea mandat de senator, reprezentându-i pe ieşenii din colegiul 2. Vicelider al grupului de senatori PSD, Lazăr a luat anul acesta cuvântul de 42 de ori, de regulă pentru a susţine una din cele 21 de declaraţii politice sau pentru a adresa o întrebare sau interpelare miniştrilor. În total, s-a adresat miniştrilor de 71 de ori. În două rânduri, s-a adresat direct premierului Ponta, cu un memoriu al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Brăeşti-Ion Neculce şi altă dată solicitând detalii despre aplicarea Programului Naţional de Dezvoltare Locală în judeţul Iaşi. Câteva din intervenţiile sale în plen au vizat de altfel tocmai infrastructura din mediul rural. Coautor la 18 iniţiative legislative, lui Sorin Lazăr i se poate acorda nota 5 pentru primul an din noul său mandat luând în calcul preocuparea arătată pentru alegătorii din colegiul său.

Florin Constantinescu – 6,5

La al doilea mandat, tot din partea PSD, se află şi Florin Constantinescu, iar activitatea acestuia în plen este comparabilă cu cea a lui Lazăr: 34 de luări de cuvânt, 16 declaraţii politice, 9 iniţiative legislative şi 94 de interpelări şi întrebări adresate Guvernului. Majoritatea întrebărilor şi interpelărilor vicepreşedintelui Senatului s-au referit la probleme ridicate de comunele din colegiul său. A cerut 118.500 lei pentru construirea unor toalete la şcoala din Moţca, 1,1 milioane lei pentru modernizarea unui drum comunal la Scobinţi şi încă 96.000 lei pentru instalarea unei central termice în şcoala din Sticlăria. Numai în lunile octombrie şi noiembrie, senatorul a înaintat 12 astfel de cereri către diverşi miniştri. Dacă s-ar fi alocat banii ceruţi de Constantinescu, în colegiul pe care îl reprezintă ar fi plouat în aceste două luni cu peste 10 milioane de lei. În majoritatea cazurilor, cererilor lui Constantinescu li s-a răspuns politicos că negocierile cu FMI sunt în curs şi în funcţie de rezultate se va avea în vedere cererea la fundamentarea bugetului pe 2014 sau că proiectul va primi finanţare în funcţie de disponibilităţile financiare existente. Constantinescu are meritul că, dintre senatorii ieşeni, a fost cel mai preocupat de problemele colegiului pe care îl reprezintă, făcându-i pe miniştri să înveţe unde se află pe hartă satul Borosoaia din Plugari sau satul Rădeni din Roşcani. Pentru stăruinţă, chiar dacă niciun ministru nu a spus până acum că dă Iaşului un milion de lei ca să scape de gura lui, Constantinescu poate revendica nota 6,5.

Mihaela Popa – 1

Aflată şi ea la al doilea mandat de parlamentar, reprezentanta colegiului 4 liberala Mihaela Popa abia dacă şi-a făcut simţită prezenţa în Senat. A luat cuvântul doar de şase ori în plen. Şi din acestea, o dată a fost pentru a depune jurământul, iar altă dată pentru a-şi corecta un coleg care îi pronunţase numele greşit. Din cele şase întrebări şi interpelări adresate în plen, Popa s-a interesat de doar două ori de problemele Iaşului. Într-una din ocazii l-a tras de mânecă pe ministrul Culturii, Daniel Barbu, pentru declaraţiile acestuia cu privire la susţinea Timişoarei pentru titlul de capitală europeană a culturii. Cu o altă ocazie, în septembrie, a cerut ministrului Educaţiei alocarea de bani pentru finalizarea lucrărilor la bazinul olimpic de la Iaşi. „Este nevoie ca Ministerul să susţină nu numai verbal, ci şi financiar continuarea lucrărilor la bazinul olimpic de înot şi împreună cu Primăria municipiului Iaşi să poată oferi ieşenilor ceea ce aşteaptă de 23 de ani. Domnule ministru, suntem oare capabili să nu mai adăugăm încă un an de neputinţă celor 23 deja existenţi oferind municipiului Iaşi un bazin olimpic de înot?“, a spus Popa. Apelul acesteia a rămas fără finalitate. O activitate mai mult decât modestă, depusă de un senator cu experienţă, nu poate primi nimic în plus faţă de punctul din oficiu.

Marin Burlea – 3

Al treilea reprezentant al PNL în Senat este senatorul Marin Burlea, ales în colegiul 5. Aflat şi el la primul mandat, Burlea a desfăşurat o activitate relativ modestă. A luat cuvântul în plen de doar 12 ori, îndeosebi pe domeniul său de expertiză, pediatria. Burlea şi-a adus contribuţia la 14 iniţiative legislative, ridicând pentru miniştri doar 6 întrebări şi interpelări. Marin Burlea a avut o intervenţie exotică în iunie, când a invocat, în calitate de preşedinte al Grupului parlamentar de prietenie cu statul Kuweit împlinirea a 50 de ani de relaţii diplomatice cu România. Senatorii au putut afla cu această ocazie de Al Sabah abu Abdullah, primul emir de Kuweit, care a fondat statul în 1756. O activitate ceva mai bogată decât a celorlalţi doi senatori ieşeni din PNL nu poate aduce însă o notă peste 3.

Dumitru Oprea – 7,5

Dacă toţi ceilalţi senatori ieşeni şi-ar da demisia sau nu ar mai face nimic în Parlament, lipsa lor ar putea fi suplinită de Dumitru Oprea. Senatorul a semnat 14 initiaţive legislative şi a făcut 28 de declaraţii politice, două treimi din câte au făcut toţi ceilalţi senatori ieşeni la un loc. Miniştrii au primit din partea lui 56 de interpelări şi întrebări. Stenogramele şedinţelor în plen par să fi fost făcute doar pentru înregistrarea activităţii lui Oprea. În dreptul său sunt trecute 626 de luări de cuvânt în plen. Experienţa i-a permis să intervină de multe ori pe probleme de tehnică legislativă. Ca vicelider al grupului de senatori PDL, Oprea a fost de multe ori purtătorul de cuvânt al colegilor de partid în bătăliile din jurul tribunei parlamentare. „Şi-atunci, impozităm şi picătura de benzină, impozităm tot ce se poate, taxă de drumuri la taxă de drumuri, pentru că românul ne oferă bani cu nemiluita. Consideraţi că este fair play ca absolut tot ce mişcă în pădurea asta, «râul, ramul», să fie taxat de la bietul român? Ce strategie aţi avut? Domnule ministru, vorbeam cu dumneavoastră, şi este un gest de politeţe să mă şi ascultaţi, da?“, a fost una din intervenţiile sale, la dezbaterea unei ordonanţe privind Fondul pentru mediu. De departe cel mai activ senator, cu intervenţii la obiect şi de multe ori însoţite de cifre şi exemple clare, senatorul Oprea poate primi nota 7,5 pentru activitatea depusă în primul an din acest mandat.