Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
„Omul ce nu poartă în suflet toată viaţa trăirile unice ale copilăriei îmbătrâneşte mai repede, cred, şi se teme de moarte, întrucât nu simte indisolubila legătură dintre coplărie şi veşnicie...”
Primul contact cu dl Valeriu D. Cotea l-am avut, cred, în 2004, când lucram în redacţia revistei „Însemnări ieşene”, condusă de prozatorul Corneliu Ştefanache. Dacă reţin bine, distinsul oenolog a acordat şi un interviu revistei noastre şi, cum textul mi-a revenit la redactare, am gustat nu doar deschiderea sa către cultură (vinul ţine nu doar de cultura viţei-de-vie), ci şi simţul umorului. L-am cunoscut apoi pe om ceva mai îndeaproape, cu prilejul unui colocviu dedicat lui Dimitrie Cantemir. Era prin 2010, dacă nu mă înşel. Am citit atunci, în prima parte a manifestării, lucrarea unui distins medievist, care, din motive serioase, lipsea. La pauză, dl Valeriu Cotea a venit la mine şi mi-a spus, împungând aerul cu degetul în direcţia mea: „Domnule, dumneata eşti un om deştept. Te-am urmărit cu atenţie!”. Evident, i-am spus că la mijloc e o confuzie, eu nu am făcut nimic altceva decât să citesc lucrarea altcuiva. Laudele i se cuvin autorului. „Asta am înţeles-o eu foarte bine, lasă!”, mi-a răspuns. „Dar am fost atent la cum ai citit-o şi mi-am dat seama că eşti un om deştept.” După a doua parte a lucrărilor, când mi-am prezentat şi modesta contribuţie, a venit la mine şi, pe un ton evident jucăuş, dar şi serios, mi-a spus, cu acelaşi gest care mima ameninţarea: „Ţi-am spus eu că dumneata eşti un om deştept!”. După aceea, ne-am tot întâlnit, tot în contexte academice, am fost şi în contexte, post-academice, de pildă la o degustare de vinuri la crama din Huşi, în care am mai descoperit o parte a şarmului său. De fiecare dată, după ce asculta atent ce prezentam, venea la final la mine şi relua, aproape fără variaţie, scena iniţială: aceeaşi mişcare a arătătorului noduros, acelaşi cuvinte, acelaşi zâmbet şăgalnic.
Mi-a rămas în minte şi un moment aniversar, din Sala Senatului Universităţii ieşene. Era sărbătorită o mare personalitate academică. Nu contează cine... Discursuri festive, prelungite, obişnuite în astfel de situaţii. Deja se insinua plictiseala, dublată de atmosfera sufocantă, la propriu, din sală. Aerul condiţionat se încăpăţâna să nu funcţioneze chiar atunci. Printre vorbitori se afla şi Valeriu D. Cotea. Care a spus, în mare, următoarea poveste: când era el tânăr, într-un alt veac, în colectivul în care lucra, un profesor ilustru se încăpăţâna să nu se pensioneze. Şi sigur că toţi discipolii lui îl iubeau, dar parcă prea se simţeau controlaţi şi puşi în umbră. Şi atunci s-au dus la un alt profesor, cu un alt stil, mai deschis, fără morgă şi l-au întrebat ce ar putea face ei ca să scape cât de cât de sub tutela clasicului în viaţă. Şi răspunsul a fost următorul: „Organizaţi-i o sărbătorire! Una cu mult fast, cu invitaţi de marcă, în aula Universităţii...” „Aşa am şi făcut, domnilor”, a încheiat hâtru domnul Cotea. „Şi ştiţi ce s-a întâmplat? Ei bine, nu s-a dat dus! Zece ani bătuţi pe muche ne-a ţinut sub observaţie...” Intervenţia sa a avut atunci darul de a face momentul festiv care se tot lungea, spre nemulţumirea sărbătoritului însuşi, suportabil, de a-l scoate din convenţie şi de a da miez laudelor binemeritate prestate de ceilalţi vorbitori.
Am şi alte poveşti cu dl Valeriu D. Cotea; la una dintre ele chiar ţin, pentru că arată omenia sa. Mă trezesc într-o bună zi cu un telefon din partea sa: inevitabil, a reluat formula consacrată: „Domnule, ţi-am spus eu că dumneata eşti un om deştept!”. Ceea ce muta prompt tonul discuţiei într-un registru ludic. „Stai să-ţi povestesc ceva, să nu te superi pe mine că îndrăznesc, ascultă până la capăt...” Mersese, cu o lună în urmă, cu maşina prin Bucovina şi oprise să cumpere hribi de pe marginea drumului. Era o fata frumoasă, slăbuţă şi a intrat cu ea în vorbă... Că ce fac ei, cu ce se ocupă, din ce trăiesc... A reieşit că din laptele pe care îl dau nu ştiu cărei firme, dar banii vin când şi când şi sunt puţin, pe când pe ciuperci iei banul la faţa locului. Dl Cotea a cumpărat atunci, spunea el, toţi hribii, 18 kilograme cu totul. „Şi ce aţi făcut cu atâţia?”, am întrebat eu neinspirat. „Ei, parcă de hribi aveam eu nevoie...”, a răspuns dumnealui. „Dar stai să vezi, că nu am terminat...” Şi ce fac cu banii, a mai întrebat-o dumnealui pe tânăra fată... Păi, ar avea nevoie să mai construiască o cameră la casă, că deja nu mai încap în două cămăruţe, să lipească pe jos cu lut, să dea cu var. Şi, ceea ce i-a atras atenţia profesorului, să îşi termine şi ea facultatea... Că era studentă la Litere. Unde? În Iaşi. Şi a luat toate examenele, cum e? Le luase, mai puţin două... Şi la cine are restanţe, a mai întrebat domnule Cotea... La domnul profesor Creţu, Bogdan Creţu, a răspuns tânăra fată. Iar dl Cotea a spus că el îl cunoaşte pe dl Bogdan Creţu, care este (cum altfel?), „un om deştept”... A încheiat povestea şi mi-a spus: „Domnule, te rog mult, nu te supăra pe mine că îndrăznesc... Fii atent la numele ăsta şi vezi (mi l-a şi dat, l-am uitat, a revenit cu un telefon chiar în preajma sesiunii şi mi l-a reamintit...), oare nu poate să treacă examenul? Că nu vrea să vină la oraş, să ia locul altuia mai bun, că nu are pile, ci vrea să se întoarcă acolo, la ea în sat... Că m-a impresionat povestea ei...” Aşa cum m-a impresionat şi pe mine sensibilitatea lui. Nici nu a fost nevoie să ţin cont de vorba sa bună, pentru că studenta cu pricina s-a prezentat la restanţă şi a meritat o notă de trecere. Ceea ce chiar m-a bucurat.
Am în faţă una dintre cărţile domniei sale, Fragmente de viaţă, la care ţinea mult, pe care mi-a dat-o realmente emoţionat, spunându-mi că nu crede că o fi ceva acolo, că nu are el ambiţii de scriitor, că pentru el scrisul e un chin, dar este foarte legat de copilăria lui, de satul lui, de părinţi, de toţi oamenii pe care i-a cunoscut şi că s-a simţit dator să le aducă un astfel de omagiu. Cartea este mişcătoare în primul rând prin ataşamentul faţă de oamenii care i-au luminat viaţa şi prin liniştea pe care o emană: dl Valeriu D. Cotea părea şi cred că şi era un om împăcat cu sine... Câţi dintre noi se pot lăuda cu asta? Deloc întâmplător, satul vrâncean în care deschisese ochii către lume şi copilăria rămăseseră reperele sale ferme. O spune chiar el de ce: „Omul ce nu poartă în suflet toată viaţa trăirile unice ale copilăriei îmbătrâneşte mai repede, cred, şi se teme de moarte, întrucât nu simte indisolubila legătură dintre coplărie şi veşnicie...”.
Trecând la cele veşnice înainte să apuce să îmbătrânească, în pofida celor 90 de ani ai săi, Valeriu D. Cotea s-a reîntors, cumva, în propria copilărie. Va rămâne nu numai un mare savant, ci şi o figură solară, luminoasă a vieţii culturale a Iaşilor.
Bogdan Creţu este director al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română, Filiala Iaşi şi conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii ”Al.I.Cuza”
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |