Anul 2014 le va aduce ieşenilor şi nu numai lor, pe lângă taxele şi impozitele noi anunţate deja în Monitorul Oficial peste 30 de majorări ale unor taxe şi impozite existente. Cele mai disputate modificări au fost cele legate de indexarea accizelor cu o rată a inflaţiei de 4,77%, accizarea suplimentară a combustibilului, „taxa pe stâlp”, noul impozit forfetar sau introducerea posibilităţii de majorare a taxelor locale cu mai mult de 20% peste rata inflaţiei în cazul persoanelor fizice. Totodată, la mijlocul acestei luni, au fost foarte mediatizate modificările Codului Fiscal referitoare la aplicarea TVA la încasare, impozitarea profitului şi a veniturilor sau redevenţe pentru axploatări minerale. În contrapartidă, guvernanţii au promis şi o creştere a fondului de salarii cu 3% şi indexarea pensiilor 3,75%, plus diminuarea cu 5% a nivelului CAS. Ca rezultat, Guvernul Ponta a calculat că noile taxe şi impozite şi celelalte modificări ar urma să aducă la bugetul de stat opt miliarde de lei de la persoanele fizice şi juridice din România.

 

 

Poate cea mai importantă decizie luată de Guvernul Ponta a fost cea legată de accizarea suplimentară cu 7 eurocenţi/litru a combustibilului. După ce această decizie a fost atacată dur de preşedintele Traian Băsescu cu ameninţarea retrimiterii bugetului de stat pe 2014 în Parlament şi atacarea acestuia la Curtea Constituţională, premierul Victor Ponta a modificat data introducerii accizei pentru 1 aprilie prin Ordonanţă de Urgenţă, faţă de 1 ianuarie, cum era iniţial. Un aport important în luarea acestei decizii au avut şi transportatorii care au protestat câteva zile în toată ţara prin marşuri foarte lente prin zone aglomerate ale oraşelor. Chiar dacă au câştigat trei luni, şoferii români tot vor suporta majorarea preţului la combustibil, ca o măsură a Guvernului de a atrage sume suplimentare la bugetul de stat. Totodată, Ministerul Finanţelor Publice a anunţat recent că deficitul rezultat din amânarea introducerii accizei du 3 luni nu va fi acoperit din introducerea unor noi taxe, cum se vehicula, ci doar prin îmbunătăţirea colectării veniturilor, doar că aceste efecte vor putea fi cuantificate la rectificarea buvetară din semestrul II.

 

 

 

 

Potrivit măsurilor asumate de Guvern, începând de la 1 ianuarie 2014, toţi ieşenii care obţin venituri din chirii vor trebui să vireze din aceste câştiguri contribuţii la bugetul de asigurări sociale de sănătate (CASS), dar nu şi pentru pensii (CAS), adică la sistemul public de pensii. Cu alte cuvinte, persoanele fizice obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor vor datora, indiferent de alte venituri pe care la câştigă, pe lângă impozitul de 16%, o cotă de 5,5% din baza lunară de calcul la bugetul de asigurări sociale de sănătate. Potrivit modificărilor legislative, baza de calcul pentru CASS nu poate fi mai mică decât salariul minim brut pe 2013 (800 lei) şi nici mai mare de cinci salarii medii brute, adică 11.115 lei. Modificările Codului Fiscal arată şi că de la 1 ianuarie vor plăti impozit de 16% şi CAS pe veniturile din silvicultură şi piscicultură, din creşterea şi exploatarea animalelor şi din valorificarea produselor de origine animală sau din cultura plantelor, de pe suprafeţele de teren situate peste limita care asigură necesităţile de trai ale unei familii.

 

 

O altă sursă nouă de venituri pentru bugetul de stat va fi impozitul pe construcţii speciale sau aşa-numita „taxă pe stâlp”. Noua taxă se va calcula prin aplicarea unei cote de 1,5% din valoarea construcţiei şi se va aplica atât firmelor româneşti, cât şi firmelor străine cu sediu permanent în România, în timp ce instituţiile publice vor fi scutite de plată. Impozitul se va aplica pentru centrale, piste şi platforme, coşuri de fum şi turnuri de răcire, heleştee, iazuri, linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii, jgheaburi pentru piscicultură, canale de irigaţii sau turnuri şi piloni metalici pentru antene sau publicitate. Impozitul trebuie calculat şi declarat până pe 25 mai, urmând ca plata să fie efectuată în două tranşe, până pe 25 mai şi 25 septembrie. Vizaţi pentru un nou tip de taxă vor fi şi hotelierii, patronii de spălătorii sau service-uri auto, restaurante, magazine, baruri sau saloane de înfrumuseţare, care în loc de 16% din profit sau 3% din cifra de afaceeri vor trebui să plătească anual o sumă fixă, un impozit forfetar. Suma va fi stabilită pentru fiecare tip de unitate în parte, în baza unor indicatori bine delimitaţi. La sfârşitul lunii septembrie, „Ziarul de Iaşi” a efectuat nişte calcule în baza proiectului de hotărâre, iar rezultatele arătau că cei mai dezavantajaţi vor fi micii întreprinzători, care de obicei „uită” să elibereze bon fiscal.

 

 

 

 

Tot de la 1 ianuarie, ieşenii ar putea fi afectaţi de o nouă majorare a taxelor locale, primăriile având posibilitatea ca din acest an să le indexeze cu mai mult de 20% peste rata inflaţiei. Până în prezent, primarii erau obligaţi că respecte acest plafon când decideau majorarea taxelor, însă din 2014 plafonul va fi păstrat doar în cazul firmelor, cele mai dezavantajate urmând să fie persoanele fizice. Totuşi, ieşenii care vor dori să achite mai puţin din taxele locale, în special cele pentru casă şi maşină, pot plăti impozitul integral până pe 31 martie şi să beneficieze de o reducere de 10%. Printre modificările Codului Fiscal se numără şi o creştere cu 25% a redevenţelor plătite pentru exploatarea resurselor minerale, altele decât petrol şi gaze, de pe teritoriul României. Guvernanţii au dat, însă, asigurări, că noile redevenţe vor fi aplicate doar în noile acorduri, actualele contracte rămânând intacte.

 

 

 

 

Veştile aduse de Guvernul Ponta în privinţa taxelor şi impozitelor nu sunt doar pesimiste, printre aceste modificări fiind şi noutăţi favorabile românilor. Noile prevederi ale Codului Fiscal ce vor intra în vigoare de miercuri aduc modificări importante în ceea ce priveşte sistemului de aplicare TVA la încasare. Concret, TVA la încasare va deveni opţională pentru firmele care au o cifră de afaceri de până în 2.250.000 lei (500.000 euro). Mai mult, guvernanţii au abrogat şi obligaţia colectării TVA în termen de 90 de zile pentru facturile de livrări bunuri/ prestări servicii în cadrul sistemului. Acest sistem a fost impus la începutul anului trecut şi presupunea posibilitatea de a plăti TVA la încasarea facturii şi nu la emiterea ei, dar nu mai târziu de 90 de zile de la emitere. Veşti bune vin şi referitor la fondul de salarii, însă numai pentru unele categorii de bugetari, şi cuantumul punctului de pensii. Practic, Guvernul a decis să indexeze fondul de salarii cu 3-4%, iar din aceste majorări să fie mărite salariile profesorilor debutanţi şi ale medicilor rezidenţi, pentru alte categorii urmând a fi luate ulterior decizii în funcţie de veniturile existente. O altă măsură optimistă va fi majorarea punctului de pensie cu rata inflaţiei, estimată de guvernanţi la circa 3,75%, datele oficiale urmând să fie prezentate de Institutul Naţional de Statistică după terminarea anului în curs. O a treia posibilă veste bună ar putea fi diminuarea CAS cu 5% din semestrul al II-lea ala anului viitor, dar numai în cazul în care Guvernul va identifica până la 1 iulie resursele necesare pentru acoperirea integrală a deficitului bugetar care va apărea ca urmare a acestei măsuri. (Paul B|LHUC)