Caută 
2 MIN
Finalizarea lucrărilor la barajul de la Lunca Paşcani s-a înfundat în hârţoage. La mai bine de un an de la organizarea unei întâlniri la Paşcani cu reprezentanţi ai Ministerului Mediului în scopul repornirii investiţiei, lucrurile nu s-au mişcat din loc.
La momentul respectiv, se stabilise trecerea complexului din patrimoniul Hidroelectrica SA în cel al statului, urmând ca în cursul acestui an să fie căutate sursele de finanţare pentru continuarea lucrărilor. „Documentaţia privind preluarea barajului se află încă la Ministerul Energiei. A stat luni de zile la Hidroelectrica. Marea problemă constă în faptul că investiţia realizată până acum, de către o companie care se autofinanţează, trebuie predată statului. Am fost şi eu la Bucureşti pentru a discuta situaţia, pentru că o soluţie trebuie găsită. Acum, investiţia este moartă. Predată statului, se maximizează şansele de finalizare”, a declarat prefectul Dan Cârlan.
Barajul de la Lunca Paşcani a fost trecut în patrimoniul Hidroelectrica în 2006. Compania solicită, înainte de a preda barajul înapoi statului, decontarea lucrărilor făcute între timp. Aceasta, deşi Hidroelectrica SA este tot o societate cu capital de stat. Însă printre acţionari se numără şi Fondul Proprietatea, format din acţiuni ale unor companii de stat, dar care are manageriat privat. „E tot statul cu statul, în fond, dar trebuie găsită varianta corectă de reflectare în contabilitate. Când acumulatea Lunca Paşcani a fost concesionată către Hidroelectrica, s-a stabilit ca după finalizarea lucrărilor aceasta să revină la stat. La o adică, s-ar putea preda şi acum lucrarea. Atât a putut face Hidroelectrica, mai departe să facă statul”, a spus Cârlan.
Barajul ar urma să asigure apă pentru irigaţii, pentru alimentarea municipiului Paşcani şi să elimine riscul inundaţiilor în aval de Paşcani. După montarea de echipamente hidroenergetice, barajul ar putea asigura un aport energetic de 5,2 MWh în sistemul naţional. Lucrările de construcţie au început în 1988, ajungând la un stadiu de 90%. Pentru diferenţa de o zecime ar fi necesare 60 de milioane de euro.
Dintre acestea, 50 de milioane euro ar fi necesare pentru lucrările la baraj şi diguri, în vederea atenuării viiturilor, iar 10 milioane euro pentru echipamentele necesare hidrocentralei. Ultima alocare de fonduri a fost făcută în 2012, ulterior, şantierul intrând în conservare.
